Cand istoria purta cercei

marşi, 06 noiembrie 2018

De buna seama, marea majoritate a oamenilor considera ca, pentru a cunoaste un minimum de lucruri despre modul de viata al semenilor nostri de acum un veac, un mileniu, doua si asa mai departe, ar trebui sa avem la dispozitie nenumarate elemente din cele mai diverse domenii. Poate ca da, poate ca nu! Uneori, este suficient un singur vestigiu din vremurile respective, pentru a ne contura o imagine intrucatva chiar limpede asupra traiului unor comunitati de acum multi, foarte multi ani. Cum ar fi, de exemplu, un cercel!

Un ermetism social „fisurat”

 Situl arheologic denumit „Cetatea lui David”, din zona Ierusalimului, pare a fi un adevarat izvor nesecat pentru specialistii care scotocesc – la propriu! – in trecutul omenirii. Relativ de curand, in octombrie 2017, o echipa de arheologi israelieni a facut o descoperire rarisima, atat din punct de vedere material, al obiectului in sine, cat mai ales din perspectiva punerii in lumina a vietii cotidiene a oamenilor traitori pe aceste meleaguri. Si nu vorbim despre locuitori din urma cu cateva decenii ori veacuri, ci despre cei de acum aproximativ 2.200 de ani.

 Pretiosul vestigiu este un cercel de aur, lucrat in stilul elenistic, ce reprezinta capul unui animal cu coarne, primul de acest gen gasit in urma nenumaratelor sapaturi arheologice efectuate in zona. Insolitul cazului e determinat de faptul ca se cunosc foarte putine lucruri despre Ierusalimul epocii elenistice (secolele al III-lea – al II-lea i.Hr.), orasul fiind considerat dintotdeauna extrem de conservator, astfel ca nu erau lasate sa patrunda aici nici macar obiecte comune aduse din afara. De aceea, descoperirea cercelului grecesc „este foarte surprinzatoare”.

Galceava istoriei cu arheologia

 Mica podoaba de aur a deschis o dezbatere aprinsa asupra naturii populatiei vechiului Ierusalim. Un detaliu semnificativ il reprezinta, deloc surprinzator, necunoasterea faptului daca cercelul a fost purtat de un barbat ori o femeie sau carei religii ii apartinea persoana respectiva. Dar calitatea bijuteriei si locul descoperirii – proximitatea Muntelui Templului, acolo unde s-a aflat templul evreilor distrus de romani in anul 70 – lasa deschisa poarta ipotezei ca aceasta ar fi putut sa apartina unei persoane dintr-o clasa privilegiata.

 Cetatea lui David se intinde de la baza drumurilor vechiului oras pana la orasul Silwan, cartier palestinian din Ierusalimul de Est anexat si ocupat de Israel. Este situl a numeroase sapaturi israeliene intensive, dar si controversate, din binecunoscutul motiv al conflictelor frecvente dintre evrei si palestinieni pe tema suveranitatii Ierusalimului de Est si a importantei mizei istorice intr-un asemenea context. In acelasi timp, insa, pe fondul sus-mentionatelor relatii deloc de dorit vreodata de oamenii obisnuiti, putem afirma cu toata deschiderea ca podoaba greceasca de aur dezgropata in incinta Cetatii lui David vine si ca o marturie si o provocare pasnica la convietuirea in normalitate, la a trai alaturi si a construi impreuna acele valori ale civilizatiei umane ce pot dainui peste timp.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU