Arta in suferinta

miercuri, 21 noiembrie 2018

 Avarierea sau distrugerea deliberata a unor opere de arta se numeste vandalism. Acest fenomen este diferit de iconoclasm, caracterizat prin distrugere totala din convingeri de ordin religios.

 Cele mai multe acte de vandalism au fost inregistrate asupra unor capodopere precum „Mona Lisa” (Leonardo da Vinci), „Rondul de noapte” (Rembrandt) si „Mica Sirena” (statuia de bronz a lui Edvard Eriksen de la Copenhaga). Termenul de „vandalism” a fost promovat de episcopul francez Henri Grégoire, cu referire la distrugerile facute in timpul Revolutiei Franceze.

 Multi vandali ai artei au avut probleme psihice. Cel mai cunoscut a fost germanul Hans-Joachim Bohlmann (1937-2009). Acesta, intre 1977 si 2006 a avariat peste 50 de opere de arta valorand peste 138 de milioane de euro. Marii maestri „preferati” de Bohlmann au fost Rubens, Rembrandt si Dürer (printre altii). Faptasul ataca operele cu un spray cu acid sulfuric... „Mona Lisa” a atras multi infractori de-a lungul secolului XX. In 1956, un „vandal” a aruncat acid sulfuric in zona inferioara a tabloului, pe cand acesta era expus la un muzeu din Montauban, Franta. La finele aceluiasi an, un bolivian pe nume Ugo Villegas a aruncat cu o piatra spre opera, avariind o portiune din panza. In 1974, o femeie din Tokyo a folosit spray rosu pentru a deteriora capodopera, la Tokyo National Museum.

 O statuie de 1,25 metri inaltime, „Mica Sirena”, aflata in portul Copenhaga si reprezentand o mare atractie turistica din 1913, a fost decapitata in noaptea de 24 aprilie 1964. Capul a fost furat de Jorgen Nash, un artist cu vederi politice apartinand organizatiei de „revolutionari ai societatii” numita „International Situationism”. Capul nu a fost niciodata recuperat si a fost creat altul. Culmea este ca faptasul fusese admis membru onorific al Academiei regale daneze de arta, in 1963! In 1984, „Sirena” a ramas fara bratul drept (infractorii s-au predat dupa doua zile), iar in 1990 a suferit o taietura la gat. In 1998, „Sirena” a fost decapitata din nou, dar capul a fost returnat dupa o luna, de un anonim. In 2003, statuia a fost aruncata in aer cu explozibil pus la baza, iar corpul avariat a fost gasit in apa.

 Atacurile cu cutitul sunt mai frecvente in unele situatii. Astfel, in 1913, Abram Balashev a taiat cu trei lovituri celebra panza „Ivan cel Groaznic si fiul sau Ivan”, de Ilia Repin, la Galeria Tretiakov. In 1914, militanta pentru drepturile femeilor Mary Richardson a taiat capodopera „Rokeby Venus” a lui Velázquez si a primit sase luni de inchisoare (maximum pe atunci).

 Un caz special il reprezinta gestul facut de Claude Monet in 1908. Fusese organizata o expozitie cu lucrari de-ale sale, care deja erau estimate la 100.000 de dolari (1908). Numai ca Monet, cuprins de o nemultumire totala fata de panzele sale, le-a distrus pe toate cu un cutit si o pensula... Capodopere ale lui Michelangelo au suferit si ele de pe urma vandalilor. In 1991, un dezechilibrat l-a atacat cu ciocanul pe „David”, iar „La Pietà” a fost lovita in 1972, faptasul strigand „Eu sunt Iisus!”

PAUL IOAN