Ce-i mult, nu-i bun!

miercuri, 05 decembrie 2018

Noi, romanii, ne aflam „aproape de limitele consumului caloric mediu recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, dar avem un consum prea mare de paine si prea mic de peste, iaurt, fructe si legume”, dupa cum a afirmat, medicul nutritionist Lygia Alexandrescu, facand referire la concluzia conferintei cu tema „100 de ani de alimentatie traditionala”, care a avut loc la Bucuresti.

 Potrivit acesteia, studii recente arata ca structura consumului caloric actual al romanilor este apropiata de recomandarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii, insa exista anumite diferente importante intre obiceiurile noastre de consum si ale altor state.

Mancam putin si prost

 In ceea ce priveste consumul actual de carne si produse din carne, statisticile releva o cantitate de 64 kg/locuitor, fata de Franta, Germania si Spania, unde consumul depaseste 85 kg/locuitor. La capitolul iaurt, consumul in Romania este mult sub media UE, 7 kg/locuitor, fata de 30 kg/locuitor in Franta, sau 23 kg/locuitor in Bulgaria.

 In schimb, potrivit specialistilor, se pare ca avem un consum anual prea mare de paine, 95 kg/locuitor, fata de media europeana, care este de 60 kg/locuitor. Consumul anual de peste este, de asemenea, mult scazut fata de media europeana, fiind de aproape 5 kg, fata de 25 kg, cat se consuma in medie, la nivelul UE. La fel, si cu privire la consumul de fructe si legume: in Romania, doar 35% din populatie consuma zilnic fructe si legume, in timp ce la nivel european 66% din locuitori consuma zilnic fructe si legume proaspete.

Dupa un veac, tot la „marginea” Europei

  „Avem nevoie de educatie nutritionala timpurie, care sa ajute la corectarea acestor diferente si astfel, printr-un stil de alimentatie si, in general, de viata echilibrat, se va gasi calea spre o mai buna stare de sanatate pentru intreaga populatie. Intoarcerea la hrana integrala, la alimentatia bogata in fructe si legume/leguminoase autohtone, cat mai inchise la culoare, cereale integrale, lactate fermentate, peste si carne slaba neprocesate, precum si asigurarea unei hidratari complete, efectuarea unui efort fizic zilnic de minimum 30 de minute, un somn odihnitor de 7-8 ore si mentinerea unei stari emotionale pozitive ne pot imbunatati sanatatea si ne pot creste speranta de viata”, este de parere dr. Alexandrescu.

 In ultimul veac, modul de hranire al poporului roman a variat semnificativ, in functie de etapa istorica pe care a traversat-o, insa foarte important in alegerea acestuia a fost factorul economic. La inceputul secolului trecut, hrana taranului roman era saraca in nutrienti: traditionala mamaliga, ciorba sau borsul de legume, rareori dres cu ou, varza, fasolea, mazarea, verdeturile, ocazional peste, sau carne de porc in perioadele fara post. Asadar, aproape jumatate de an fiind post, romanul inceputului de secol XX isi baza hrana pe vegetale. In perioada interbelica si postbelica, desi Romania a trecut si prin faze economice favorabile, alimentatia acestuia a continuat sa fie limitata ca diversitate, calitate nutritionala si energetica.  

Diversitate, dar… fara sanatate

 Transilvanenii consumau insa mai multa carne decat cei din Vechiul Regat. Cantitatea de carne consumata anual de taranul roman era de numai 2 kg, enorm de putin fata de cel francez, care consuma 45 kg de carne anual, iar cel german in jur de 60 kg! In mediul urban, consumul de carne era totusi mai crescut. Atunci au aparut un nou tip de bucatarie si cartile de bucate si de menaj; astfel s-a transformat felul de a gati al romancelor.

 In perioada comunista, alimentele de baza erau cartelate si, mai mult, in anii 1980 a aparut Programul de alimentatie stiintifica a populatiei, care a limitat drastic aportul energetic prin hrana al tuturor locuitorilor tarii. Abia dupa 1990 alimentatia romanilor s-a diversificat semnificativ, atat in mediul urban, cat si in cel rural, fapt initial pozitiv. Acesta a implicat, insa si aparitia/consumarea alimentelor intens procesate, care a afectat starea de sanatate a unei mari parti din populatie. Iar calitatea scazuta si suprasaturarea produselor cu chimicale fac ca hrana cea de toate zilele, desi frecvent gustoasa si ispititoare, sa fie de fapt o adevarata arma de nimicire in masa!

ADRIAN-NICOLAE POPESCU