Inorogii au existat, dar erau mai urati decat in legende

marşi, 08 ianuarie 2019

Inorogul sau unicornul este un animal fantastic, intalnit in mitologia orientala, in multe basme, ocupand un loc de seama in folclorul tuturor popoarelor.

 In Asia, el este numit „animalul de zapada” si ia forma unei capre de angora cu un singur corn. Chinezii credeau ca acest animal avea corpul unei caprioare, copitele unui cal si coada unui bou. Pentru ei, unicornul reprezenta intelepciunea. In mitologia chineza, unicornul era un animal care venea printre oameni numai cu misiuni importante. Vocea sa era deosebit de frumoasa si se asemana cu clinchetul armonios al clopoteilor. Blandetea lui era atat de mare incat isi ridica picioarele foarte sus pentru a evita sa calce pe orice vietuitoare.

 Unicornul era foarte puternic, un conducator in randul animalelor. Cu toate acestea, el traia singur si se credea ca este imposibil de prins. Aparitia sa era interpretata ca un semn bun, iar faptul ca nu a mai fost vazut de secole inseamna ca traim intr-o epoca necurata. Oamenii cred ca unul dintre primii inorogi a aparut in urma cu 5.000 de ani, iar acesta i-a divulgat imparatului Fu His secretele limbii scrise. Apoi, in anul 2697 i.Hr., un alt unicorn a aparut in gradina primului stramos al poporului chinez, imparatul Galben sau Huang Di. De aceea, acest fapt a fost vazut de imparat ca un semn ca regatul sau va dainui.

 In Bibliile ilustrate, acest animal misterios apare intre Adam si Eva, iar cornul sau este indreptat catre arborele Binelui si Raului. Legenda spune ca pe timpul Potopului, el a fost cel care a salvat Arca, legand-o si tragand-o cu cornul sau imens, salvand umanitatea, animalele si plantele de la o distrugere totala.

 Unicornul este intalnit si in izvoarele istorice ale Greciei. Prima descriere a unicornului apare la medicul grec Ctesias din Cnidas, care a plecat sa viziteze curtea regelui Darius al II-lea al Persiei. La intoarcere, el a scris lucrarile Istoria Persiei si Indica, in care vorbeste despre unicorn, confundandu-l cu magarul sal-batic. Se spune ca regele Pericle a primit in dar un inorog crescut de un pastor din nordul tarii.

 Nu se stie cu siguranta daca inorogul a existat sau nu, dar povestiri despre el au existat in toate colturile lumii. Unele povesti vorbesc despre unicorn ca despre o fiinta cu puteri miraculoase, invizibila si cu posibilitatea de a se ascunde de privirea oamenilor, disparand ca prin minune in padurile intunecoase. In epoca medievala, inorogul este reprezentarea puterii, dar si a puritatii. Prin cornul sau unic, inorogul reprezinta sageata dreptatii, raza solara.

 In legendele arabe, unicornul apare din mijlocul nisipurilor desertului si se apropie doar de copiii singuri, adoarme o vreme langa ei si apoi dispare din nou. Inorogul apare si in opera lui Dimitrie Cantemir, „Istoria Ieroglifica”, unde el este simbolul omului superior, neinteles de societatea mediocra. Povestea Inorogului din opera lui Cantemir este dramatica, la fel ca existenta savantului si domnitorului care se va stinge in stepele Rusiei, departe de pamantul tarii.

 In legende intervin azi si cercetatorii care ne spun ca unicornii, inorogii, nu sunt doar legenda, ci ar fi existat cu adevarat in urma cu zeci de mii de ani. Unicornul siberian ar fi aratat mai mult ca un rinocer gigant, paros, greu cam 4 de tone, rumegand toata ziua iarba.

 Descoperirea unicornilor nu este noua, insa, potrivit unui nou studiu din Jurnalul American de Stiinte Aplicate, ei au batatorit pamantul mult mai aproape de noi decat se credea anterior. Cercetatorii de la Universitatea de Stat din Tomsk, Rusia, au descoperit un craniu de unicorn in Kazahstan care ar fi trait acum cam 29.000 de ani, ceea ce sugereaza ca omul modern si neanderthalii au coabitat cu aceasta bestie epica in ultimii sai ani de viata pe Pamant, infirmand, practic, teoria care spunea ca unicornii ar fi disparut cu 350.000 de ani in urma. In plus, ei vor sa ne convinga ca „dalbul inorog” era in realitate mult mai urat decat ne putem noi imagina, in contrast cu legendele care ii vedeau frumosi...

GEORGE CUSNARENCU