Noile calatorii selenare

miercuri, 10 aprilie 2019

Dupa ce timp de o jumatate de secol, Luna a intrat in conul de umbra al NASA si al media, trimiterea unui robot lunar chinezesc pe partea „intunecata” a satelitului nostru natural a reaprins interesul agentiilor spatiale.

 Cum explica Agentia spatiala americana (NASA) dorinta brusca de a face un nou drum spre Luna pana in 2028? Dupa succesul programului Apollo, incununat de prima aselenizare din 20 iulie 1969 (daca ea a fost una reala, desi multi se indoiesc), se vorbeste tot mai intens despre faptul ca noul interes al NASA, ar fi ca Luna sa devina o baza de lansare a unor viitoare misiuni spre alte planete, Marte cel mai probabil, sau exploatarea unor resurse naturale selenare. In acest sens, ca si in cazul planetei Marte, se vorbeste despre construirea unor colonii umane pe Luna, cultivarea plantelor etc. Lucrurile nu sunt foarte simple. O prima descoperire: Robotul chinezesc Iepurele de Jad 2, care in urma cu doua luni a aselenizat pe fata „nevazuta” a Lunii, s-a confruntat cu temperaturi nocturne mai scazute „decat se asteptau oamenii de stiinta chinezi”. „Aceste valori sunt mai scazute decat cele inregistrate de precedentele misiuni americane”, declara directorul misiunii Chang’e-4, Zhang He, pentru agentia de presa China Noua.

 Cine stie ce alte surprize ne mai asteapta.

O poza istorica

 Anul trecut s-au implinit 50 de ani de la realizarea unei fotografii istorice: prima fotografie a Pamantului, asa cum se vedea de pe orbita Lunii. Botezata „rasaritul Pamantului”, imaginea a fost realizata pe data de 24 decembrie 1968, de astronautii misiunii Apollo 8, Frank Borman, James Lovell si William Anders, in timpul celei de-a patra rotatie orbitala selenara. Dupa cum comenta NASA anul trecut, Anders a fotografiat Luna prin hubloul din dreapta al modulului orbital pe un film alb-negru, apoi, cateva minute mai tarziu, el a pus un film color in aparatul fotografic, realizand si primele fotografii color ale „rasaritului”.

 NASA nu putea rata momentul si, ca si cand fotografiile istorice originale n-ar fi fost suficiente, a realizat un clip video nou-nout creat pe computer.

 Oamenii de stiinta NASA au identificat cu exactitate pozitia in care se afla capsula spatiala Apollo in acea zi, cum si cand au fost facute fotografiile Pamantului, pentru a recrea experienta „rasaritul Pamantului” din 24 decembrie 1968.

 In aceasta recenta re-creare de inalta fidelitate realizata de NASA sunt vizibile coasta vestica a Africii, in partea de jos a globului, Antarctica in partea din stanga sus si America de Sud.

 Foarte interesante imaginile, fie ele si recreate de specialistii NASA, dar parca lipseste ceva care sa personalizeze imagine. Hubloul capsulei, de pilda. Si lipseste omul! In capsula erau trei astronauti care priveau uimiti prin hublou imaginea casei lor, Pamantul, si niciunul dintre ei nu a vrut sa intre in acest „selfie”? Ce ocazie unica au ratat!

 Evident, acest amanunt lipsa este folosit de cei care se indoiesc de aselenizarea din 1969 (si nu sunt putini!) si care afirma ca, de vreme ce americanii nu au ajuns pe Luna, nu exista nicio fotografie autentica a planetei noastre (in integritatea ei, nu din colaje), vazuta din Cosmos.

„Selfie” de pe Luna

 Si totusi, ea exista. Pe 22 februarie, de la baza americana Cap Canaveral din Florida a fost lansata sonda spatiala israeliana Beresheet („Geneza”, in limba ebraica), un vehicul cosmic de 585 kilograme, plasat in spatiu cu ajutorul unei rachete Falcon 9 a companiei americane SpaceX, detinuta de multimiliardarul Elon Musk.

 Beresheet urmeaza sa realizeze mai multe orbite eliptice in jurul Pamantului, apoi va porni in calatoria spre Luna unde se preconizeaza ca va ajunge pe 11 aprilie.

 Dar pana atunci, sonda israeliana a transmis pe 6 martie primul sau „selfie” cu Pamantul, imagine capturata de la o distanta de 37.600 de km, potrivit AFP, preluat de Agerpres. „Fotografia realizata de sonda, care infatiseaza o parte din vehiculul spatial si imaginea Terrei in plan indepartat, a fost transmisa catre turnul de control din Yehud, in centrul Israelului”, au precizat principalii organizatori ai misiunii selenare, SpaceIL si Israel Aerospace Industries, una dintre cele mai mari companii israeliene din domeniul apararii.

 Pana acum, doar Rusia, SUA si China trimisesera misiuni spatiale pe Luna, satelitul nostru natural aflat la 384.400 de km departare.

 Pentru sonda israeliana Beresheet, aselenizarea in sine este misiunea principala, desi la bord se afla si un instrument stiintific pentru masurarea campului magnetic selenar.

Canada vrea si ea pe Luna

 La sfarsitul lunii februarie, Canada a anuntat ca se alatura NASA in proiectul ei de a reveni pe Luna urmand sa participe la proiectarea statiei de mici dimensiuni Gateway care va servi ca releu in timpul calatoriilor intre Pamant si satelitul sau natural.

 Agentia spatiala canadiana (CSA) va oferi „un sistem robotic inteligent, Canadarm3, care va repara si intretine statia Gateway”. Un astfel de brat robotic produs in Canada echipeaza in prezent Statia spatiala internationala (SSI).

 NASA a planificat sa asambleze pana in 2026, pe orbita Lunii, mica statie Gateway, o „poarta” care va servi ca etapa de lucru pentru viitoarele calatorii Pamant-Luna.

 Facandu-se purtatorul ideilor NASA, prim-ministrul canadian afirma ca „Gateway nu este doar unul dintre cele mai ambitioase proiecte realizate pana in prezent de catre Om. Nu numai statia va servi ca un avanpost pentru prezenta pe Luna pe termen lung, dar va fi, de asemenea, rampa de lansare pentru Marte si dincolo de ea”.

 Pe de alta parte, NASA si-a propus sa readuca astronauti pe Luna in 2028, adica la 56 de ani dupa Eugene Cernan, ultimul om care a mers pe suprafata Lunii in timpul misiunii Apollo 17.

 Cat despre o fotografie cu „rasaritul Pamantului” direct de pe Luna si nu de „pe drum” sau de pe orbita selenara, inca o asteptam, chiar si acum la 50 de ani de la prima aselenizare.

GEORGE CUSNARENCU