A doua aruncare pe fereastra de la Praga

Dupa ce, pe 30 iulie 1419, adeptii radicali ai reformatorului Ian Huss, patrunsesera in cladirea primariei pragheze si ii aruncasera pe geam pe primar, un judecator si 13 membri ai consiliului orasenesc, aproape doua secole mai tarziu, scena avea sa se repete. In zorii zilei de 23 mai 1618 o uriasa multime se adunase langa castelul Hradcany din Praga, sub conducerea contelui Thurn, un veteran al razboaielor purtate de armata imperiala contra otomanilor.

 Cand deputatii protestanti ai Dietei Boemiei au patruns in sala de sedinte, ei au cerut sa stie daca imparatul Ferdinand ordonase din proprie initiativa supusilor boemi sa renunte la protestantism sau ideea apartinuse deputatilor catolici. Doi dintre deputatii catolici si-au declarat nevinovatia si au fost lasati sa plece.

 In acel moment, gloata de afara a navalit in cladire si cei doi deputati catolici ramasi, contele Villem Slavata si contele Iaroslav Martinitz, nu au mai avut cale de scapare.

 Furiosi, rebelii i-au luat pe sus pe cei doi conti si au vrut sa-i arunce pe fereastra. Martinitz n-a apucat sa se apere, insa Slavata s-a luptat disperat, pana cand o lovitura primita in cap l-a lesinat. Spre a-si potoli setea de razbunare, razvratitii l-au aruncat pe fereastra si pe secretarul contelui Slavata, Philip Fabricius. Cum inaltimea ferestrei de la care cei trei fusesera aruncati era de peste 20 de metri, toata lumea s-a asteptat ca ei sa piara zdrobiti. Insa, in mod miraculos, au scapat toti cu viata.

 Ulterior, catolicii au lansat legenda ca ingerii intervenisera si ii salvasera; pe de alta parte, protestantii au lansat o alta ipoteza – potrivit careia cei trei aterizasera pe o gramada de balegar de vaca moale, care le atenuase caderea. Indiferent de explicatie, un lucru este cert: a doua defenestrare de la Praga va provoca cel mai devastator conflict din lume, de pana la Primul Razboi Mondial: Razboiul de 30 de ani.

GABRIEL TUDOR