Leonardo da Vinci, un cod intre doua lumi

miercuri, 05 iunie 2019

In 2019 se comemoreazA 500 de ani de la moartea lui Leonardo da Vinci, cea mai importanta figura a Renasterii italiene. Dar anul 2019 este anul controverselor si al unor noi descoperiri legate de biografia genialului si misteriosului creator italian.

Leonardo di ser Piero da Vinci, cunoscut sub numele de Leonardo da Vinci, s-a nascut pe 15 aprilie 1452 la Vinci si a murit pe 2 mai 1519, la Amboise, in Franta. Pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist si scriitor, Leonardo da Vinci este considerat „arhetipul omului renascentist, un spirit animat de o curiozitate nemaiintalnita pana atunci, animat de o imaginatie fara precedent in istorie”.

 Leonardo da Vinci este cunoscut in special ca pictor. Portretul Lisei Gherardini, sotia lui Francesco del Giocondo, cunoscut sub numele de Mona Lisa (numele este de fapt Monna Lisa sau La Gioconda), aflat in colectia Muzeului Luvru incepand cu 1797, este poate cel mai cunoscut portret realizat vreodata, asta si datorita misteriosului sau zambet, atribuit de catre unii analisti nu femeii, ci artistului.

 Fresca intitulata Cina cea de taina, din refectoriul manastirii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano, este cea mai cunoscuta imagine religioasa a tuturor timpurilor, iar „Omul Vitruvian” (numele complet este Le proporzioni del corpo umano secondo Vitruvio), un desen din 1490, insotit de comentarii asupra operei arhitectului Vitruvius, este un adevarat simbol al Renasterii.

 Artist orgolios, constient de talentul sau, intr-o proverbiala rivalitate cu marele sau contemporan Michelangelo Buonarotti, se afirma ca ar fi notat in caietele sale, cu un an inaintea mortii, cuvintele Io continuerò... („voi dainui...”), afirmatie care nu se regaseste insa in notele sale, chiar daca azi a devenit o legenda urbana. De altfel, singurele notite pastrate din anul 1518 sunt cateva socoteli domestice, care par sa fi fost scrise de catre unul din servitorii sai.

 Pe langa multele amanunte, cunoscute si mai putin cunoscute, legate de biografia lui Leonardo, in acest an s-a reaprins disputa dintre doua state, Franta si Italia, ambele dorind sa-si insu-seasca mostenirea culturala a artistului.

 Inainte de a 500-a comemorare a lui, Italia a anuntat public ca nu va permite ca „geniul ei national sa ii fie luat – si cu siguranta nu de catre Franta”, dupa cum transmite si Agerpres.

 Controversele sunt alimentate de chiar biografia lui Leonardo, care s-a nascut in Italia, dar a murit in Franta.

 Pana la urma, ce conteaza: unde te-ai nascut, ai trait si ai creat aproape toata viata, sau locul unde ai trait ultimii trei ani din viata si unde ai murit? Prin aceasta prisma, Leonardo este un italian care a murit in Franta sau un francez care s-a nascut in Italia?Aceasta ar fi dilema care alimenteaza disputa de azi.

 E adevarat ca Leonardo da Vinci a fost inmormantat in capela de la Amboise, un renumit castel de pe Valea Loarei, unde si-a petrecut ultimii trei ani din viata. In prezent, acel edificiu magnific este un muzeu in care vizitatorii pot sa admire studioul lui Da Vinci, alaturi de schite si inventii ale sale.

 De altfel, Franta va organiza peste 500 de evenimente dedicate lui Leonardo da Vinci, inclusiv trei expozitii de amploare la muzeul Luvru din Paris. Muzeul parizian doreste sa reuneasca in cadrul acestor evenimente aproape toate picturile maestrului florentin. Luvru detine, alaturi de 22 de desene, aproape o treime din totalul picturilor lui Leonardo da Vinci, inclusiv celebra pictura Mona Lisa. Da Vinci a vandut aceasta opera de arta regelui francez Francisc I (1494-1547), pentru care a lucrat timp de trei ani.

 Pe de alta parte, calatoria incheiata in Franta, isi are obarsia, totusi, in Italia. Caci de la Roma a plecat Leonardo de Vinci in ultima si cea mai extraordinara calatorie a sa, peste Alpi, in Franta. Extraordinara pentru ca artistul a calatorit pe spatele unui magar mai bine de o mie de kilometri, atunci cand nu mai era un om tanar, fiindca  implinise 64 de ani, ducand cu el o mica lucrare impachetata in panza, portretul intitulat La Gioconda.

 Leonardo a pornit in aceasta aventura imbiat de regele renascentist Francisc I al Frantei, care i-a promis artistului, si s-a tinut de cuvant, o pensie uriasa si un castel pe valea Loarei. Pentru Leonardo nu era neobisnuit sa fie rasplatit „regeste” pentru talentul sau, se mai intamplase acest lucru si in Italia.

 In cea mai mare parte a vietii sale, se bucurase de patronajul celor bogati si puternici, de la clanul Medici din Florenta, pana la Ducele din Milano si  Papa din Roma. Dar oferta lui Francisc I era ultima intr-o viata de creatie si s-a hotarat sa n-o refuze.  Leonardo a murit pe 2 mai 1519 si se presupune, cel putin asa reiese dintr-un cunoscut tablou, ca si-a dat ultima suflare in bratele regelui francez, desi totul pare a fi o poveste apocrifa: cel mai probabil este ca Francisc I se afla la o zi de calatorie departare de Leonardo in acea zi.

 Dar cei mai productivi ani ai vietii sale, Leonardo i-a petrecut la Milano, unde a ajuns pe cand avea 30 de ani, in 1482, si unde a stat pana cand francezii au invadat orasul in 1499. El a fost angajat de Ludovico, Regentul despotic, mai tarziu Duce al Milanului, dupa ce ii scrisese acestuia o scrisoare, care se pastreaza si astazi, aparent pe gustul interesului militarist al Ducelui: „Pot construi poduri... un fel de tun... cu care sa arunc pietre mici de marimea  grindinei... pot construi fara zgomot in orice punct ales, pasaje subterane... pot face vagoane blindate... Pot construi, la fel de bine ca oricine altcineva, cladiri impunatoare, atat publice, cat si private”. In final, el adauga: „Pot executa sculpturi in bronz, marmura sau lut. De asemenea, in pictura, pot sa fac la fel de mult ca oricine, oricine ar fi acela”.

 Masinariile de razboi n-au fost realizate practic niciodata, dar celelalte abilitati artistice de care pomenea Leonardo pot fi descoperite la Milano.

 Muzeele orasului au cateva dintre cele mai mari exemple ale operei sale – inclusiv Cina cea de Taina, cea de-a doua cea mai faimoasa pictura a sa, dar si Duzii, mai putin cunoscuta, dar poate si cea mai fascinanta. Este o lucrare care ilustreaza o padure de duzi, si care acopera intreaga incapere (Sala delle Asse), inclusiv tavanul in Castelul Ducelui Sforza, unde Leonardo a trait o vreme.

GEORGE CUSNARENCU