Masinile autonome, proiecte si reusite

luni, 29 iunie 2020

Cursa pentru proiectarea si construirea masinilor autonome, adica fara sofer, nu cunoaste odihna. Firme mari americane, dar si europene sau asiatice se întrec sa detina suprematia, dar sunt ele pe drumul cel bun?

 Se împlineste un deceniu de când masinile autonome, fara sofer, au acaparat spatiul mass media, devenind un simbol al unui viitor promitator pentru o lume mai „verde”, mai putin poluanta. Ele sunt, sau ar trebui sa fie, electrice, complet computerizate, conectate la internet, în pas cu cea de-a Patra Revolutie Industriala si tehnologia 5G.

 În SUA, startul a fost dat de automobilul Tesla, produs de compania miliardarului sud-african Elon Musk, aflat acum la versiunea 3 si intrat în productie în China, în Europa. Daimler, Bosch, Volkswagen si BMW s-au lansat si ele în cursa masinilor autonome cu vehicule care vor sa înlocuiasca taxiurile si altele pentru navetisti.

 Mercedes a ajuns cu un model S-Class autonom la Shanghai, scopul masinii fiind de a testa rigorile traficului chinez în relatie cu sistemele de condus autonom.

 Producatorul chinez Changan Automobile investeste si el enorm în aceasta industrie. Pe 28 noiembrie 2018, compania chineza a organizat o demonstratie grandioasa pe circuitul de testare Dianjiang, unde o coloana de 55 de SUV-uri Changan CS55 dotate cu sistem de conducere autonoma a parcurs, fara interventia soferilor, un tur complet de pista (3,2 kilometri) în 9 minute si 7 secunde, cu o viteza de croaziera de 30 km/h. Performanta a fost preluata de Cartea Recordurilor.

 Asadar, teste exista, asteptarea e mare, întâietatea pe piata automobilelor viitorului este si ea în joc, dincolo de performantele tehnologice, dar dupa zece ani de investitii gigantice, rezultatele sunt destul de subtiri.

 Complexitatea sistemului rutier, fie ca e vorba de SUA, Europa sau Asia, este o frâna constanta în reglarea sistemelor computerizate de conducere fara sofer, conceperea unui program care sa aduca siguranta si fiabilitate în transportul autonom, toate acestea si multe altele, au dus la situatia de azi, când transportul autonom pare o utopie.

 Cu câtiva ani în urma, previziunile erau entuziaste. Elon Musk, cel care a reusit de curând sa duca în spatiu o capsula cu doi astronauti americani cu ajutorul rachetei produse de compania SpaceX, prevedea calatoriile în masinile autonome, era vorba de Tesla, pentru anul 2017, compania GM le vedea realizabile în 2019, iar Ford, mai prudenta, prognoza transportul comercial pentru anul 2021.

Dar unde sunt masinile autonome?

 Deocamdata nu le vede nimeni pe strazile lumii, ele sunt prezente doar în spatiile restrânse de testare, iar pe strazile de pretutindeni, la volan sunt doar conducatorii auto.

 Care ar fi motivele acestei discrepante între proiecte si realitate? Raspunsul ar fi complexitatea tehnologica neprevazuta.

 Societatea Inginerilor de Automobile (SIA) a facut o clasificare a masinilor fara sofer, stabilind sase niveluri de autonomie ale acestora.

 Nivelul 0 este, evident, cazul masinilor actuale, în care soferul controleaza toate aspectele legate de conducerea autovehiculului. Deocamdata, aici ne aflam pâna de curând. Mai departe, în Nivelul 1, automobilele sunt echipate cu sisteme „semiautomate” de asistenta pentru sofer, unul dintre acestea fiind frânarea de urgenta.

 O masina autonoma partial ar fi una de Nivelul 2, în care soferul trebuie sa fie pregatit sa preia comanda masinii, chiar în situatia în care sistemele care controleaza acceleratia, frânarea si directia, permit masinii sa ruleze pe sosea.

 Nivelul 3 ar fi o autonomie conditionata, adica în care autovehiculul poate circula pe sosea, iar conducatorul trebuie sa raspunda doar cererilor de interventie.

 Autonomia ridicata ar fi cea a Nivelului 4, asta însemnând ca masina poate începe si poate încheia o calatorie fara interventia soferului, iar autonomia completa, de Nivel 5, presupune ca masina functioneaza complet autonom si nu este dotata cu nicio comanda manuala.

 Azi, dupa zece ani de cercetari si solutii tehnologice, pe piata exista  masini care au Nivelul 1 de autonomie, nu în numar mare, dar se spera ca foarte curând, majoritatea masinilor sa vina din fabrica echipate cu acest nivel de automatizare, cel în care sunt capabile sa-si regleze viteza în functie de vehiculul din fata si sa revina singure pe banda de deplasare în cazul în care soferul nu reactioneaza, la care se adauga sistemele de asistenta la parcare, în care soferul regleaza doar viteza, iar masina efectueaza singura manevrele de parcare. În toate aceste cazuri, omul este obligat sa tina mâinile pe volan si poate prelua oricând controlul.

 Ar putea un asemenea gen de masina sa fie masinile din viitorul apropiat, la nivel global? Greu de presupus, dar ambitiile nu se opresc aici.

 Modelele Tesla, de pilda, sunt de Nivelul 2, au sistem de control computerizat brevetat denumit Autopilot, care le permite soferilor sa-si ia mâinile de pe volan si picioarele de pe pedale în timp ce masina scaneaza soseaua pentru a obtine informatii despre marcajele benzilor de circulatie, indicatoarele rutiere, alte vehicule si pietoni. Dar ele nu se afla deocamdata pe scara larga în exploatare.

 Si asta deoarece deplasarea unui asemenea autovehicul este departe de cea cu care suntem obisnuiti în cazul automobilelor „clasice”, de Nivel 0, cel putin în privinta vitezei. O viteza „de melc” nu convine nimanui într-o era în care ne-am despartit de mult de trasurile trase de cai.

 Pentru urmatorii zece ani, masinile cu Nivelul 2 de autonomie  înseamna masini echipate cu tehnologii care aduc un plus de siguranta în circulatie.

 În cazul acestor vehicule autonome frânarea este automata, soferul nu mai este nevoit sa intervina, computerul gândeste pentru el, fie ca vorbim de viteze mai mici de 30 km/h, pentru a preveni tamponarile, fie la viteze mai mari 30-200 km/h, în cazul unor masini mai sofisticate.

 În plus, la acest Nivel 2, se adauga sistemul de pilot automat adaptiv, cum are Tesla, în care masina se poate opri singura daca autovehiculul din fata opreste pentru ca apoi sa porneasca automat imediat ce acela se pune în miscare sau sistemul de depasire automata cu care masina se descurca singura în trafic, fara interventia soferului, dupa ce în prealabil acesta a stabilit viteza maxima.

 Evident, conform legilor de circulatie de pretutindeni, nemodificate pentru viitoarele situatii, soferul va trebui sa-si tina în continuare mâinile pe volan pentru a putea prelua controlul masinii.

 Pentru a pomeni si situatia în care ne vom afla noi în viitor, sa adaugam ca unii specialisti sunt convinsi ca modelul Logan produs la noi de Renault, va avea din 2028  „frânare automata în dotarea standard, alaturi de sistemele de pastrare a benzii de circulatie si de avertizare la unghi mort”. (Va urma)

GEORGE CUSNARENCU