Spre Luna, o aventura in doi pasi

miercuri, 28 august 2019

Sa rasfoim cateva pagini de istorie spatiala. În mai 1961, presedintele SUA, John F. Kennedy,  declara ca Statele Unite ale Americii vor trimite un astronaut pe Luna pana la sfarsitul deceniului. Motivul? URSS pornisera o cursa spatiala înca din 1957, cu o perspectiva vizand aselenizarea, iar SUA doreau sa o castige. A existat un program numit Mercury (Mercur) care facuse cativa pasi în planul misiunilor cosmice, dar, la încheierea proiectului Mercur, NASA acumulase doar 2 zile si sase ore în spatiu. Aselenizarea dorita de JFK era imposibila, bazata doar pe misiunile Mercur.

 Era nevoie de o alta misiune care sa pregateasca temeinic o posibila prezenta a astronautilor americani pe Luna. Pentru asta, NASA a conceput programul Gemeni, care se dorea a fi un plan de extindere a programului spatial de zbor pilotat prin dezvoltarea unei nave spatiale pentru doua persoane. De aici si numele ales, Gemeni fiind cea de-a treia constelatie din Zodiac, cu stelele sale gemene, Castor si Pollux.

 Prin misiunile sale, Gemeni trebuia sa perfectioneze tehnicile necesare unei aselenizari cu oameni la bord, iar scopul principal era acela de a experimenta întalnirile în spatiul circumterestru si tehnicile de cuplare care urmau sa fie folosite în timpul zborurilor misiunii Apollo. Programul Gemeni dorea sa extinda sederea în spatiu a astronautilor pana la doua saptamani, ceea ce era chiar mai mult decat ar fi fost nevoie pentru misiunile Apollo.

 Din punct de vedere tehnic, nava spatiala Gemini, o îmbunatatire a capsulei Mercur, a avut 5,8 metri lungime, trei metri în diametru, cantarind  aproximativ 3810 kilograme (de doua ori mai mult decat Mercur). Dar spatiul din cabina era doar cu 50 la suta mai mare pentru doua persoana, devenind extrem de înghesuit. În schimb, scaunele catapultabile au înlocuit racheta de evacuare a lui Mercur, fiind adaugat mai mult spatiu de stocare pentru zborurile mai lungi ale proiectului Gemini. Racheta Titan 2, care urma sa plaseze capsulele Gemini pe orbita, era mult mai puternica decat cea folosita pentru lansarea capsulelor Mercur.

 Pentru Gemeni, NASA a prevazut 12 misiuni, primele doua, automate, urmatoarele cu cosmonauti la bord. Primii piloti ai misiunii Gemeni au fost Grisson si John Young pe Gemeni III care au efectuat 3 orbite în jurul Pamantului, pe 23 martie 1965. Aterizarea capsulei a avut însa loc la 80 de kilometri de locul prevazut.

 De la acest prim zbor cu doi cosmonauti la bord, NASA a avut nevoie de doar 4 ani pentru a ajunge pe Luna trei cosmonauti la bord! Performanta NASA a fost remarcabila, dar atunci a fost si mult noroc.  

 Gemeni IV a fost pilotat de James McDivvitt si Edward White, punctul culminant al acestui zbor fiind prima plimbare spatiala, cea a lui White, care a durat 22 de minute. Însa, încercarea de a se întalni cu cea de-a doua tinta a rachetei Titan, a fost un esec. Depasit, cu ocazia urmatoarelor misiuni Gemeni.

 Misiunea Gemeni VI a fost anulata pentru ca nava tinta Agena cu care echipajul trebuia sa se întalneasca în spatiu a explodat în timpul lansarii.  A fost lansata Gemini VII 4 decembrie 1965, pentru a deveni tinta de întalnire a navei Gemini VI. Pe 15 decembrie 1965 a fost lansata Gemini VI, cele doua nave întalnindu-se si zburand în formatie timp de cinci ore. Cele 330 de ore petrecute în spatiu de Gemeni VII au aratat ca nu au existat efecte daunatoare pe termen lung asupra echipajului, chiar daca zborul s-a transformat într-un test de rezistenta pentru pilotii înghesuiti în capsulele lor.

 Sa amintim si misiunea Gemeni VIII, pentru ca aici îl întalnim, alaturi de David R Scott, pe Neil Armstrong, cel care avea sa devina primul pamantean care pune piciorul pe Luna (Apollo 11), dar si pentru ca nava a efectuat prima cuplare si detasare cu o alta nava spatiala, manevra esentiala pentru viitoarea misiune Apollo. Zborul a durat doar 10 ore si 41 de minute din cauza unei defectiuni care a facut ca nava sa se roteasca necontrolabil cu aproximativ o rotatie pe secunda, fapt ce a determinat echipajul sa execute prima aterizare de urgenta a unei misiuni spatiale americane pilotate.

 Gemeni IX a fost si ea cu peripetii. Pilotii Elliott See si Charles Bassett au suferit un accident de avion cu patru luni înainte de misiune, ei fiind înlocuiti de Thomas P Stafford si Eugene A Cernan care astfel au devenit prima echipa de rezerva care a zburat într-o misiune spatiala. Gemini IX a fost lansata pe 3 iunie 1966 si a zburat timp de aproape patru zile. Fusese programata si o cuplare, însa atunci cand nava s-a întalnit cu tinta, pilotii au descoperit ca învelisul de protectie al acesteia era nedetasat, ceea ce facea cuplarea imposibila. Au fost anulate atunci si plimbarea spatiala prevazuta, din cauza ca... „vizorul lui Cernan s-a încetosat, limitandu-i vizibilitatea”.

 În schimb, misiunea Gemini X, lansata pe 18 iulie 1966, pilotata de John Young si Michael Collins, a fost un succes total. S-a efectuat prima cuplare dubla, Collins a iesit în spatiu, în exteriorul capsulei, timp de 39 de minute, la o viteza de peste 28.000 km/h.

 În fine, pe 1 noiembrie 1966  a fost lansata ultima misiune din program, Gemeni XII, pilotata de Edwin „Buzz” Aldrin (al doilea om pe Luna cu Apollo 11) si James Lovell Jr. Pentru NASA devenise clar ca oamenii puteau sa traiasca, sa lucreze si sa ramana sanatosi în spatiu timp de zile sau chiar saptamani. Programul adaugase aproximativ 1000 de ore de experienta valoroasa în cadrul zborurilor spatiale, care puteau fi folosite pentru viitorul program Apollo, cel destinat, conform dorintelor lui JFK, sa duca primii astronauti pe Luna.

 Dupa încheierea programului Gemeni, se putea spune ca primul pas spre Luna fusese facut. Deocamdata, însa, repetitiile avusesera loc doar în jurul Pamantului. În doar trei ani, NASA era obligata sa faca si alti pasi pentru a atinge dezideratul oficial, Luna. Pentru asta avea nevoie de o noua racheta purtatoare, de un modul de comanda, de unul de aselenizare, de trei cosmonauti, de noi experimentari, de noi tehnologii. Toate acestea, plus ceva noroc. Si, dupa versiunea oficiala NASA, Apollo 11 le-a avut pe toate.

GEORGE CUSNARENCU