Vechile teorii schioapata

marşi, 22 octombrie 2019

Orice enciclopedie de azi stipuleaza ca un adevar de necontestat (oare?) ca Universul a aparut în urma cu fix 13,8 miliarde de ani, din amintitul atom infinitezimal dar infinit de greu, un proces care a durat o fracTiune de secunda!

 Am scris în mai multe randuri în aceasta pagina ca vechile teorii ar avea nevoie de o revizuire pentru ca, dincolo de faptul ca sunt simple supozitii, niciodata demonstrate, ele au nascut practic mai multe întrebari, toate ramase fara raspunsuri valabile. Mai scriam saptamana trecuta ca faimoasa teorie a Marii Explozii vorbeste despre un „atom infinit de greu” care ar fi nascut întreg Universul (?!?), dar autorilor le-a lipsit imaginatia pentru a explica de unde a provenit acel „atom”.

 Multi fizicieni teoreticieni (care nu se bazeaza decat pe calcule matematice pentru a-si imagina fenomenele fizice) si-au expus teoriile privind felul în care arata Universul la cateva minute dupa Marea Explozie, dar le-a lipsit fantezia atunci cand a trebuit sa explice, de pilda, fie si doar matematic (!), cum aratau lucrurile înainte de Marea Explozie!

 Nu sunt un fan al acestei teorii fanteziste, dar mai nou ea ar putea genera o „criza stiintifica”.

Despre ce este vorba?

 Orice enciclopedie de azi stipuleaza ca un adevar de necontestat (oare?) ca Universul a aparut în urma cu fix 13,8 miliarde de ani, din amintitul atom infinitezimal dar infinit de greu, un proces care a durat o fractiune de secunda!

 Parintele acestei teorii despre nasterea Universului, am putea spune bizare, fizicianul belgian Georges Lemaître, a denumit-o în 1931 „ipoteza atomului initial” sau a „Oului Cosmic”, fiind botezata ulterior teoria Big-Bang-ului, a Marii Explozii.

 Si cand lucrurile stagnau de aproape 100 de ani, cand parea ca nimic nu o poate coborî de pe soclu, teoria Big Bang-ului se clatina si asta deoarece o echipa de cercetatori a descoperit o stea care ar a fi mai „batrana” decat Universul.

 Steaua a primit numele sugestiv de Mathuselah, desi stiintific ea a fost botezata HD 140283, aflandu-se la o distanta de 200 de milioane de ani-lumina. Nu distanta de Terra ar fi surpriza, ci un lucru cu totul senzational, si anume faptul ca ea ar avea o varsta de 14,5 miliarde de ani, deci cu aproximativ 0,7 miliarde de ani mai veche decat Universul!

 Initial s-a afirmat ca steaua HD 140283 ar fi avut o varsta de 16 miliarde de ani, dar dupa noi cercetari, care au luat în calcul informatii despre distanta, luminozitatea, compozitia si structura ei, s-a ajuns la concluzia ca „steaua ar avea o varsta de 14,5 miliarde de ani”, dupa cum anunta autorul principal al studiului, Howard Bond, de la Universitatea de Stat din Pennsylvania. Oamenii de stiinta stiu despre HD 140283 de mai bine de 100 de ani, ea deplasandu-se 1,3 milioane km pe ora prin Calea Lactee.

 Speriati ca varsta stelei Mathuselah ar putea dinamita o teorie atat de veche precum cea a Marii Explozii, cercetatorii au cazut de acord ca steaua are 14,5 miliarde de ani vechime, dar au adaugat o aproximatie de „plus sau minus 800 milioane de ani, iar alte observatii ar putea ajuta la reducerea varstei stelei si mai mult, facand-o fara echivoc mai tanara decat Universul”! Asadar, este Mathuselah mai veche sau nu decat Universul? Discutiile n-au încetat, manifestandu-se chiar la o dezbatere între specialisti din luna iunie, unde s-a vorbit chiar despre o „revolutie stiintifica”! Caci, pana la urma, cine a fost mai întai, „oul cosmic” sau „gaina” teoretica, care poarta numele de Mathuselah?

 Fizicianul britanic Robert Matthews, de pilda, afirma într-un comunicat de presa pentru publicatia The National, ca descoperirea „este o veritabila enigma. Cum poate universul sa contina stele mai vechi decat el?”

 Dr Matthews a oferit si cateva explicatii logice pentru aceasta incredibila discrepanta: „Prima este ca varsta presupusa a Universului este incorecta. Big Bang-ul a fost remarcat atunci cand oamenii de stiinta au masurat rata de expansiune a Universului descoperind cat de rapid se extinde cosmosul. Cu instrumente stiintifice mai avansate si mai precise, este posibil sa se masoare din nou expansiunea Universului pentru a afla cine a fost primul: Universul sau steaua proaspat descoperita?”, a spus expertul.

 „O alta posibila explicatie a acestui decalaj ar putea fi legata de energia întunecata – o substanta misterioasa care actioneaza ca o contrabalansare a gravitatiei”. Totusi, e greu de vorbit de o explicatie logica facand apel la o supozitie, cum este „energia întunecata”.

 Dr Matthews mai afirma: „Revista Nature Astronomy a publicat un studiu cu o estimare a vitezei de expansiune cosmica pe baza analizei undelor gravitationale detectate. Din pacate, experimentul este înca prea incomplet sa fie gata sa rezolve paradoxul stelei Mathuselah”.

 Admite si omul de stiinta britanic ca „astronomii cred deja ca aceasta asa-numita energie întunecata a jucat un rol critic în Big Bang – desi înca nu au idee de unde provine, dar, de vreme ce un astronom a descris actualul impas ca pe o criza stiintifica, poate a venit momentul sa ne gandim la ceva de neconceput”, conchide dr Matthews.

Este sau nu este?

 În urma cu doua decenii o teorie a facut valuri în lumea stiintifica, aceea a „energiei întunecate” din Univers. Conform acesteia, Universul ar fi alcatuit în proportie de 68 la suta din „materie întunecata”.

 Totusi ea pare o idee fantezista, teoria nefiind general acceptata, si asta pentru ca, cel putin pana acum, savantii nu au gasit o dovada directa a existentei acestei „energii întunecate”. Conform unui studiu publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, se poate sugera ca energia întunecata nici macar nu exista.

 Concluzia studiului condus de oameni de stiinta de la Universitatea Eötvös Loránd din Ungaria, sugereaza ca „potrivirea observatiilor astronomice cu modelele aproximative ale Universului a creat nevoia existentei unei energii întunecate, dar de fapt exista un hiatus în cunoasterea umana”.

 Expertii considera ca diferitele regiuni din Univers „se extind cu diferite viteze, depinzand de distributia materiei în timp ce cosmosul pastreaza media acestor expansiuni; un lucru de care modelele standard folosite nu tin cont”.

 László Dobos, co-autorul acestui studiu mai adauga si ca „nevoia de a ne baza pe aproximari inexacte ale acestor ecuatii poate da posibilitatea aparitiei unor efecte secundare, precum nevoia de energie întunecata în modelele care trebuie sa se potriveasca cu datele obtinute din observatii”.

 Pentru a testa aceasta ipoteza, scrie descopera.ro, „cercetatorii au elaborat o simulare computerizata pentru a compara un model cosmologic standard (cu materie normala, energie întunecata si materie întunecata) cu unul care avea doar materie normala si întunecata. S-a demonstrat ca modelul, cunoscut si sub numele de Avera (Average Expansion Rate Approximation), are aceeasi densitate critica precum modelul standard”.

GEORGE CUSNARENCU