Fluturele cosmic

Departe de a fi un vid nesfarsit, un abis de intuneric total presarat doar cu sclipirile fugare ale „licuricilor” numiti de noi stele, Cosmosul dezvaluie si imagini fabuloase create parca prin magie de mintea unui geniu, care insa – fatalmente – nu este omul traitor pe Pamant.

 De cativa ani, datorita uriaselor telescoape capabile sa scruteze in maruntaiele spatiului infinit, toata omenirea a putut admira imagini fascinante surprinse la distante incredibile de Terra. Daca amintim numai nebuloasele planetare cu aparenta unor tablouri moderne sau asa-numitul „Ochi al lui Dumnezeu”, poate ca ar fi mai mult decat elocvent.

 Nu putem totusi sa omitem cea mai recenta asemenea imagine, pe care astronomii europeni – cei care au descoperit si gaura neagra cea mai apropiata de Terra – au botezat-o „Fluturele cosmic” (numele stiintific este NGC 2899), nebuloasa aflata la 3.000-6.500 ani-lumina de noi.

 Vorbim despre o enorma punga de gaze, care are o intindere de peste 2 ani-lumina numai din centrul sau catre margini. Hidrogenul gazos al nebuloasei arde la temperaturi ce pot trece de 10.000ºC, cu un halou rosiatic in jurul unui nucleu de culoare albastra. Expertii ESO (Observatorul European Austral) arata ca simetria acestui „fluture cosmic” e datorata interferentei dintre cele doua stele centrale ale sale cu emanatiile de gaze.

 In timp ce una dintre stele a ajuns la sfarsitul vietii si se elibereaza de straturile ei exterioare, cealalta interfereaza cu fluxul de gaz, formand cei doi lobi. Imaginea a fost capturata de VLT (Very Large Telescope), cel mai avansat instrument optic existent in lume. Acestuia ii este atasat telescopul FORS, cu lungimea de 8,2 metri, care poate „limpezi” detaliile cu o finete de 25 de ori mai ridicata decat o fac telescoapele individuale si are o acuitate vizuala ce o depaseste pe cea a ochiului uman de peste 4 miliarde de ori.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU