Comorile din Valea Regilor

miercuri, 11 decembrie 2019

Recente descoperiri arheologice din apropiere de Luxor, Egipt, readuc in atentie bogatia si valoarea patrimoniului din cunoscuta Valea Regilor, dupa cum noteaza LiveScience.com, demonstrand ca zona mai are inca multe de aratat lumii.

 Una dintre recentele descoperiri se refera la ateliere mestesugaresti ale celor care au lucrat in zona pentru ridicarea grandioasei necropole din Valea Regilor.

Ateliere si spatii de depozitare

 E vorba despre „ateliere si spatii de depozitare pentru echipamentele muncitorilor, inscrisuri privind viata de zi cu zi a acestora si chiar si un artefact neobisnuit despre care se crede ca era folosit de muncitori pentru a muta obiecte mari de mobilier”. Vasta retea de ateliere mestesugaresti aflata in partea de vest a necropolei, in apropiere de Luxor, intr-o zona numita Valea Maimutelor, include „ateliere folosite pentru a decora obiecte ceramice, pentru a produce obiecte de mobilier dar si pentru producerea si intretinerea obiectelor din aur”, dupa cum declara coordonatorul echipei de arheologi care a realizat descoperirile, egiptologul Zahi Hawass, fost ministru al antichitatilor.

 „In apropierea complexului de ateliere, arheologii au descoperit un spatiu de 5 metri lungime folosit ca depozit pentru obiectele produse in ateliere. Din acest sit au fost extrase numeroase resturi, de la ramasite de franghii si urme de alimente, printre care si cateva cepe, pana la materiale ramase din procesul de mumificare a cadavrelor”. Arheologii au descoperit, de asemenea, o bucata de lemn cam de un metru lungime, ca o furca, pe care a fost identificata o inscriptie hieroglifica a carei descifrare vorbeste despre „un domn al celor doua taramuri”.

 Au mai fost descoperite si ramasitele unui cuptor pentru paine, ale unui cuptor pentru ceramica, ale unui depozit de apa, precum si doua inele, dintre care unul inscriptionat cu numele lui Amenhotep al III-lea, faraon al carui mormant se afla in partea de vest a Vaii Regilor.

 In apropierea mormantului lui Ramses al III-lea (1184 i.Hr – 1153 i.Hr) au fost descoperite 10 inscriptii pe bucati de ceramica, iar langa mormantul lui Ramses al VII-lea (care a domnit intre 1136 i.Hr si 1129 i.Hr), arheologii au scos la iveala „ramasitele a 40 de mici colibe vechi de 3.300 de ani, folosite probabil pentru depozitarea uneltelor muncitorilor care ridicau aceste morminte”.

 Doua mumii ale unor femei (nu se stie deocamdata cui au apartinut) au fost descoperite in apropierea lui Hatshepsut, o femeie faron, alaturi de mai multe figurine shabti, obiecte antropomorfe pe care vechii egipteni obisnuiau sa le ingroape in credinta ca ele il vor servi pe defunct in viata de apoi. Toate aceste descoperiri le deschid istoricilor si arheologilor o fereastra spre viata oamenilor de rand din Egiptul Antic, care ramane deocamdata invaluita in mister, la fel de adanc precum cel al constructiei marilor piramide de la Gizeh.

30 de sarcofage antice din lemn

 A doua mare descoperire arheologica se refera la cele peste 30 de sarcofage antice din lemn, considerate de autoritatile egiptene drept „cea mai mare descoperire din ultimii o suta de ani”. Ministrul antichitatilor din Egipt a comunicat faptul ca este vorba despre descoperirea facuta de o echipa de arheologi egipteni intr-o „ascunzatoare din cimitirul Al-Asasif de pe malul de vest al Luxorului”. Sarcofagele sculptate, cu mumii in interior, se prezinta intr-o „stare buna de conservare, culori vii (rosu, verde, alb si negru), si inscriptii complete”.  Ele au fost realizate „pentru preoti femei si barbati si pentru copii” declara Mostafa Waziri, secretar general al Consiliului Suprem al Antichitatilor, si dateaza de pe vremea celei de-a 22-a dinastii faraonice (945-715 i.e.n).

 Cand au fost descoperite, la jumatatea lunii octombrie,   sarcofagele erau aranjate in doua straturi, 18 sarcofage peste alte 12. Ministrul antichitatilor, Khaled el-Anany, declara ca mumiile gasite in sarcofagle includ 23 de barbati, 5 femei si 2 copii.
 Arheologii au deschis deocamdata doar doua, ale  unui barbat si ale unei femei, ambele mumii fiind infasurate in panza. Genul mumiilor se poate distinge dupa pozitia mainilor lor, spunea Waziri, care a explicat ca „femeile Egiptului antic erau ingropate cu palmele deschise, in timp ce palmele barbatilor erau inchise”. Cele doua mumii par bine conservate, cu invelisurile exterioare inca intacte, acoperindu-le complet fetele si trupurile.

 El-Anany a mai spus ca sunt in curs de desfasurare si alte sapaturi in necropola, care includ „morminte datand din perioadele cuprinse intre 1994 i.e.n. pana in 332 i.e.n.

 Sarcofagele descoperite vor fi supuse restaurarii inainte de a fi mutate  in Marele Muzeu Egiptean pe care Egiptul il construieste in apropierea faimoaselor piramide din Giza, muzeu aflat in constructie de mai bine de un deceniu, si care va adaposti in final marile comori antice ale Egiptului.

 In fine, sa mai amintim ca o misiune arheologica lucreaza in Valea Regilor inca din decembrie 2017, potrivit Ministerului Antichitatilor, avand ca obiectiv descoperirea mormintelor reginei Nefertiti (sotia faraonului Akhenaton, initial Amenhotep al IV-lea) si ale fiicei sale. Cercetatorii cauta, de asemenea, locurile de inmormantare a trei faraoni importanti, e vorba despre Ramses al VIII-lea, regele Thutmose al II-lea si regele Amenhotep.

GEORGE CUSNARENCU