Orologiul celor 12 Apostoli

marşi, 24 noiembrie 2020

In inima batranei Europe se afla un oras deopotriva innobilat de insemnele unei varste respectabile si revigorat de curentele polimorfe ale noului, purtator in seifurile memoriei sale al unor evenimente istorice oculte, dar si al deschiderii spre uimitoarele efervescente venite din viitor: Praga.

 Centrul Vechi al acestei perle a civilizatiei continentale gazduieste, in nelipsita piata medievala, un monument unic in lume. De la inceputul veacului al XV-lea, pe zidul sudic al palatului Primariei, vegheaza asupra nenumaratilor locuitori si vizitatori permanenti Praûskú orloj – Ceasul astronomic praghez.

Desertaciunea desertaciunilor...

 Legenda povesteste ca un mester ceasornicar, pe nume Jan Ruze sau Hanus, ar fi construit aceasta incredibila masinarie de masurat trecerea timpului, dar care stie si sa arate miscarea pe cer a Soarelui si a Lunii, in timp ce pe cadranul inferior afiseaza numele sfantului crestin sarbatorit in ziua respectiva, precum si semnele astrologice.

 Proiectul a fost elaborat de maestrul Mikulas de Kadan si Jan Sindel, profesor de matematica si de astronomie, constituind o alaturare de elemente religioase si semioculte cel putin surprinzatoare, cunoscuta fiind intoleranta Bisericii din acele vremuri fata de cele mai mici semne si manifestari, reale ori inchipuite, ale unor erezii si paganisme de neiertat.

 Admirabila pricepere a ceasornicarului Hanus a avut insa si un revers tragic: se spune ca, la finalul lucrarii sale, acestuia i s-au scos ochii, pentru a nu mai putea sa realizeze vreo capodopera asemanatoare in alt oras din Europa.

 Astazi, in cazul ceasului astronomic din Praga, cu certitudine nu aspectele religioase exercita asupra publicului fascinatia irezistibila ce aduna in multiseculara piata sute si mii de curiosi, la fiecare ora, ci „defilarea” celor 12 Apostoli, ale caror figuri apar la ferestrele situate deasupra orologiului astronomic.

 In afara acestora, in partea superioara a masinariei sunt plasate patru personaje alegorice, fiecare purtand o simbolistica profunda general umana. Vanitatea e reprezentata printr-un personaj care tine in mana o oglinda. Un print turc cu o mandolina intruchipeaza invidia, ceea ce numim „a pofti la bunul altuia”.

 Pentru ilustrarea avaritiei, a zgarceniei, a fost ales un negustor evreu ce-si tine strans punga cu bani. Incheierea fireasca o face moartea reprezentata de scheletul cu o clepsidra in stanga, care trage de o coarda, pentru a face sa sune clopotul vestitor al inceputului bizarului pelerinaj.

Arta si precizie

 Cadranul din mijlocul turnului formeaza partea cea mai complexa a fascinantului instrument, compus din diferite inele fixe sau mobile. Pe cercul exterior, cifre arabe gotice indica vechea ora ceha, ce face ca sfarsitul unei zile (miezul noptii) sa coincida cu apusul soarelui. Totodata, cifre romane prezinta ora actuala, iar cifre arabe negre, ora babiloniana, in douasprezecimi de zi.

 Un ac avand pe el o mana aurita indica cele trei ore in acelasi timp. Cadranul se completeaza cu o parte „astronomica” in forma de astrolab, care arata pozitia Soarelui si a Lunii, precum si semnele zodiacului. Sub acest impresionant cadran se afla un al doilea, care prezinta un calendar pe al carui inel exterior sunt marcate numele sfintilor zilei. Platforma sa interioara include 12 medalioane pentru lunile anului si 12 pentru semnele zodiacului – opera ce dateaza din secolul al XIX-lea apartinand pictorului Jan Mánes. Am mentionat la inceput, legate de forma din 1410 a orologiului praghez, numele ceasornicarilor Hanus si Mikulas de Kadan si al profesorului Jan Sindel. Intreaga lucrare a beneficiat insa de adaosuri si transformari majore, de-a lungul veacurilor urmatoare.

 In 1490, i s-a dat un aspect cu puternice accente gotice si s-a adaugat calendarul. Automatele au aparut in timpul secolului al XVII-lea, in timp ce apostolii au fost adaugati aproape doua sute de ani mai tarziu. In urma acestui parcurs sinuos, instrumentul-monument de arta din inima orasului Praga fascineaza si astazi vizitatorii veniti din intreaga lume.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU