O „Mona Lisa” in filigran

joi, 13 februarie 2020

Un domeniu care din pacate nu este perceput de multa lume ca arta in sine e filatelia. Totusi, isi merita din plin un asemenea statut si nu ne referim la acele timbre destinate corespondentei postale, ci la cele de colectie cu valoare deosebita.

 O valoare impusa de vechime, de numarul exemplarelor existente, dar si de autorii desenelor – cel mai frecvent, artisti plastici priceputi in aceasta trudire „la milimetru” asupra unei imagini ce dezvaluie, sub lupa, detalii incredibile. O asemenea piesa constituie un adevarat filigran nepretuit, chiar daca ea se poate vinde (la licitatii, de pilda) pentru preturi ametitoare.

 One-Cent Magenta (1C) – supranumit „Mona Lisa a timbrelor” – este un timbru minuscul octogonal, datand din secolul al XIX-lea, a fost emis in Guyana Britanica si in lume exista un singur exemplar. La o licitatie desfasurata in New York, el a fost adjudecat pentru 9,5 milioane $, dupa ce s-a pornit de la 4,5 milioane $, iar dupa numai doua minute ajunsese la 7,9 milioane $.

 Un nou record mondial, conform expertilor, care au amintit ca precedentul record data din anul 1996, cand timbrul suedez din 1855 denumit Tre Skilling s-a vandut pentru „numai” 2,2 milioane $. One-Cent Magenta este simplu: masoara 2,54 cm x 3,18 cm, imprimat in negru pe fond rosu magenta, arborand desenul unei fregate si deviza fostei colonii britanice – Damus Petimus Que Vicissim („Daruim si speram sa primim”), precum si semnatura responsabilului postelor din epoca respectiva. Dincolo de detaliile asa-zis tehnice, extrem de interesant este insa si destinul acestei bijuterii filatelice.

 In anul emiterii, 1856, doar cateva tari din lume aveau deja timbre, iar in colonia sud-americana a britanicilor acestea erau aduse cu vaporul din Anglia. Dar in acel an, o incarcatura a intarziat, periclitand expedierile postale din intreaga colonie. Atunci, seful postei guyaneze le-a cerut tipografilor ziarului local Royal Gazette sa ii fabrice timbre: de 1 cent si 4 centi de culoare rosu magenta si de 4 centi, albastre.

 Mai multe exemplare dintre cele de 4 centi exista si astazi, insa numai un exemplar cunoscut de One-Cent Magenta. Acesta a fost redescoperit in 1873 de un baiat scotian de 12 ani dintr-un sat guyanez in care se afla impreuna cu ai sai, intre documentele ce apartineau familiei acestuia. In acelasi an, baiatul l-a vandut pentru numai cativa silingi unui colectionar local, care l-a trimis la Glasgow spre a fi examinat si autentificat.

 A urmat un periplu impresionant. In 1878, timbrul a fost cumparat pentru prima data de un filatelist din Liverpool, apoi de contele francez Philippe la Renotière von Ferrary, un mare colectionar, care l-a lasat dupa moarte unui muzeu din Berlin. Deja piesa devenise foarte pretioasa, astfel ca, dupa Primul Razboi Mondial, ea a fost insusita de statul francez, intre alte asemenea valori cu titlu de reparatii datorate de Germania.

 Prima licitatie in care a fost inclus a avut loc in 1922, fiind cumparat pentru suma (uriasa la vremea respectiva) de 35.000 $, de catre magnatul new-yorkez al textilelor Arthur Hind. Tot astfel, prin acelasi sistem al licitatiei, One-Cent Magenta si-a schimbat proprietarul de inca cel putin doua ori.

 In 1970, a batut un record al licitatiilor in domeniu, fiind adjudecat pentru 280.000 $. In 1980, a fost cumparat la fel, pentru 935.000 $, de John E. du Pont, mostenitorul marelui grup chimic american, filatelist pasionat si cunoscut ca un milionar excentric, care a murit in 2010 in inchisoare, fiind condamnat pentru omucidere.

 Cei care au pus acest timbru ultima data in vanzare prin licitatie, prin faimoasa Casa Sotheby’s, sunt gestionarii patrimoniului magnatului sus-mentionat. Inainte de aceasta insa, ei l-au expus la Londra, Hong Kong si New York, remarcand printre altele starea sa excelenta, la peste 160 de ani de la imprimare si dupa un destin fabulos. Asa cum, de altfel, merita orice capodopera artistica!

ADRIAN-NICOLAE POPESCU