FAST scruteaza infinitul

miercuri, 04 martie 2020

Tehnologiile de varf au devenit in ultimii ani o prioritate pentru cercetatorii chinezi. De la comunicatiile cuantice realizate in spatiu, la tehnologia 5G pusa la punct si implementata de Huawei, care a adus pe piata cel mai performant smartphone din lume, e vorba de Huawei Mate 30 X, China devine una din marile supraputeri ale explorarii spatiului.

Cel mai mare radiotelescop din lume

 In sud-estul provinciei chineze Guizhou, la jumatatea lunii ianuarie, dupa trei ani de testari, a devenit operational radiotelescopul FAST, o antena parabolica uriasa cu un diametru sferic de o jumatate de kilometru.

 FAST devine astfel cel mai mare si cel mai sensibil radiotelescop din lume. Pana acum aceasta pozitie era ocupata de Radiotelescopul Arechibo din Puerto Rico cu un diametru de 305 m.

 FAST, de la initialele in limba engleza care inseamna Five hundred meter Aperture Spherical Telescope, adica Telescopul cu un diametru sferic de 500 m, este  piesa de rezistenta a programului stiintific chinez.

 Telescopul va oferi treptat tuturor astronomilor de pe glob un instrument puternic pentru descoperirea misterelor din jurul genezei si evolutiei universului, dupa cum declara inginerul sef al dispozitivului, Jiang Peng.

 De la inceperea testelor, FAST a descoperit 102 pulsari (stele neutronice care se invart cu mare viteza si emit periodic radiatie electromagnetica), mult mai multi decat ceea ce se descoperise, potrivit agentiei nationale chineze Xinhua, in Europa si SUA in aceeasi perioada.

 Anul trecut, astronomii chinezi au detectat cu ajutorul FAST ceea ce specialistii numesc Explozii Radio Rapide (FRB), niste semnale misterioase despre care se crede ca provin dintr-o sursa aflata la aproximativ 3 miliarde de ani-lumina de Pamant.

 FRB sunt cele mai stralucitoare explozii cunoscute din Univers. Acestea sunt numite „rapide”, deoarece sunt foarte scurte, cu o durata de doar cateva milisecunde. Deocamdata nu exista o explicatie rezonabila privind originea lor.

 Semnalele inregistrate au fost verificate si prelucrate cu atentie, potrivit cercetatorilor Observatoarelor Astronomice Nationale ale Academiei Chineze de Stiinte (NAOC), dar ele i-ar putea ajuta pe astronomi sa inteleaga originile si mecanismele lor fizice.

 De asemenea, telescopul a imbunatatit precizia de sincronizare a pulsarilor pana la aproximativ 50 de ori fata de nivelul anterior, facand posibil ca oamenii de stiinta sa detecteze pentru prima oara undele gravitationale de extrem de joasa frecventa Nanohertz.

 Numit „Ochiul din Cer al Chinei”, FAST este de aproximativ 2,5 ori mai sensibil decat Observatorul de la Arechibo, fiind capabil sa primeasca un maximum 38 de gigabytes de informatie pe secunda.

 FAST a extins de patru ori volumul spatiului pe care telescoapele radio il pot explora in mod eficient, ceea ce inseamna ca oamenii de stiinta pot descoperi acum mai multe stele necunoscute, fenomene cosmice si legi ale universului sau chiar pot detecta viata extraterestra, dupa cum amintea Li Kejia, un om de stiinta din Institutul Kavli pentru Astronomie si Astrofizica la Universitatea Peking. Carl Heiles, profesor de astronomie la Universitatea din California, Berkeley si membru al Academiei Nationale de Stiinte a Statelor Unite, a declarat ca FAST a oferit oportunitati revolutionare astronomiei, in special in identificarea pulsarilor si observarea norilor interstelari.

 Mai trebuie pomenit faptul ca 10 oameni de stiinta din Statele Unite, Marea Britanie si Pakistan au lucrat la FAST, mult mai multe colaborari la nivel mondial fiind asteptate in domenii precum detectarea undelor gravitationale si al interferometriei cu baza foarte lunga (VLBI) in perioada care urmeaza.

 Idee lansata in urma cu peste 20 de ani de astronomii chinezi, constructia telescopului a fost incheiata definitiv in septembrie 2016 si a implicat relocarea a peste 7.000 de locuitori care traiau in zona, intr-un oras situat la 10 km distanta, pentru a „garanta randamentul” telescopului. Cat despre costurile de constructie ale FAST, ele s-au ridicat la 1,2 miliarde yuani (in jur de 170 millioane dolari).

Yutu-2, primele sute de metri pe Luna

 Scriam anul trecut, tot in aceasta pagina, despre reusita Chinei  de a plasa, in premiera mondiala, un robot pe fata nevazuta a Lunii, pe nume Yutu-2, dar mai ales anuntata misiune automata a navei spatiale Chang’e-5 care ar urma sa aduca pe Pamant mostre de sol selenar, realizari care transforma Administratia Nationala Spatiala Chineza (ANSC) intr-un puternic partener in cercetarea stiintifica in domeniul cosmic.

 „Chinezii au in mod clar un program foarte ambitios de explorare a Lunii”, recunostea Ian Wright, profesor de stiinte planetare la Universitatea Deschisa din Marea Britanie.

 O stire transmisa pe 3 februarie de agentia China Noua, furniza noile date referitoare la  activitatea robotului selenar: „Yutu-2 (Iepurele de Jad) a parcurs pana acum 367,25 de metri pe partea invizibila a Lunii pentru a efectua o serie de explorari stiintifice”.

 Centrul pentru explorare selenara si program spatial din cadrul ANSC mai anunta ca atat „modulul de aselenizare cat si roverul sondei Chang’e-4 al misiunii si-au incheiat pe 1 februarie activitatea in cea de-a 14-a zi selenara (o zi pe Luna echivaleaza cu 14 zile pe Pamant, iar noaptea selenara are aceeasi durata) si au intrat in mod de hibernare in timpul noptii selenare” (din cauza cantitatii insuficiente de energie solara), asta dupa ce, pe parcursul acestei ultime zile selenare, Yutu-2 s-a deplasat pe ruta prestabilita, „instrumentele stiintifice cu care sunt dotate modulul de aselenizare si robotul functionand in parametri stabiliti”, dupa cum scrie China Noua, preluata de Agerpres.

 In ceea ce priveste Detectorul de radiatii neutronice si spectrometrul radio de frecventa joasa, ele au functionat normal, aparatele obtinand date stiintifice in mod direct, „iar instrumentul de spectroscopie in infrarosu indepartat, camera panoramica, detectorul de atom neutru si radarul selenar de pe Yutu-2 au efectuat masuratori stiintifice de maxim interes”.

 Dupa cum se stie, pe 3 ianuarie 2019, sonda chineza Chang’e-4, lansata pe 8 decembrie 2018, a aselenizat in premiera, in craterul Von Karman din bazinul Aitken aflat la Polul Sud, pe partea „invizibila” a Lunii.

 Faptul ca pe 1 februarie, Iepurele de Jad-2 era in functiune atunci cand urma sa intre in perioada de hibernare, il face sa fie cel mai longeviv robot aflat pe suprafata Lunii.

 In privinta misiunii Chang’e-5, cea care ar urma sa aduca roci selenare pe Pamant, potrivit unui cercetator din cadrul Academiei Chineze de Stiinte, lansarea fusese anuntata pentru 2017, dar acest lucru nu s-a intamplat  nici in 2018 si nici in 2019. Acum se vorbeste despre lansarea misiunii in cursul acestui an.

 Amintim ca Chang’e-5 include un modul de aselenizare, o sonda orbitala, o platforma de urcare si un dispozitiv de returnare. Sarcinile-cheie ale misiunii vor fi colectarea de mostre selenare, decolarea de pe Luna, intalnirea si amplasarea pe orbita selenara si reintrarea cu viteza mare in atmosfera Pamantului, dupa cum nota agentia chineza Xinhua.

GEORGE CUSNARENCU