Lupta contra bolilor virale

luni, 21 decembrie 2020

Ultimele doua decenii au adus raspunsuri interesante în domeniul sanatatii, a eradicarii unor boli devastatoare, descoperirile stiintifice încercând sa faca fata unor pandemii extrem de agresive. Si lupta continua, pentru ca între timp, lucrurile s-au complicat mult.

 Între 2000 si 2010, planeta a cunoscut câteva epidemii, declarate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) pandemii. A fost gripa aviara, numita si H5N1, care a ucis zeci de milioane de pasari în întreaga lume. Unii specialisti afirmau ca H5N1 se poate transmite si la oameni, chiar daca nu si de la om la om.

 În iunie 2006, a fost descoperit un focar uman în Indonezia, unde 8 membri ai unei familii din Sumatra s-au infectat si 7 au murit. Anuntul a avut un impact urias pe întreaga planeta, mai ales pentru ca OMS a avertizat ca acesta ar fi putut fi primul caz înregistrat de transmitere de la om la om. OMS prezicea atunci o crestere a numarului de decese umane cauzate de H5N1 la sfârsitul anului 2006 sau începutul anului 2007 în majoritatea tarilor, dupa o pauza de vara-toamna, „deoarece gripa H5N1 pare sa fie oarecum sezoniera”. Desi au fost produse câteva vaccinuri, atât pentru pasari si cât si pentru oameni, pandemia de gripa aviara s-a stins în 2008-2009.

 Ca si pandemia de „gripa spaniola” din 1918, nici despre urmatoarea pandemie, cea poreclita initial „gripa mexicana”, nu se stie unde a izbucnit initial. S-a spus ca a izbucnit în aprilie 2009, ca zona a fost Mexic, apoi s-a pomenit America de Nord, iar în cele din urma a fost aleasa denumirea de „gripa porcina”, OMS botezând-o gripa A1H1. Mass media este însa considerata azi ca fiind raspunzatoare pentru a fi declansat o panica globala, cu rezultate nefaste, transformând aceasta pandemie în cea mai mediatizata epidemie de gripa din istorie. Dar istoria avea sa fie alta începând din 2020.

 Revenind la „înfricosatoarea gripa N1H1”, sa amintesc ca pe 3 mai 2009, OMS declara ca „se asteapta la o pandemie cu circa doua miliarde de îmbolnaviri” si câteva milioane de morti, pandemie decretata de OMS pe 11 iunie 2009, în acelasi an pornind si „goana dupa vaccin”, capabil sa învinga virusul „ucigas”. Realitatea a infirmat previziunile OMS, N1H1 fiind în realitate o boala gripala cu mortalitate relativ scazuta. De la declansarea ei, în aprilie 2009 si pâna în august 2010, când pandemia a fost declarata de OMS ca fiind închisa, gripa ar fi provocat între 150.000 si 575.000 de decese în întreaga lume si nu câteva milioane, cum estima OMS.

 De ce n-a aparut mai repede un vaccin anti-Covid-19? Specialistii explica aceasta intârziere prin faptul „ca nu au fost create niciodata astfel de preparate împotriva coronavirusurilor”. Adevarul este ca mai multe companii farmaceutice au încercat sa realizeze un asemenea vaccin în timpul epidemiei de SarsCov din 2002-2004, dar cercetarile ar fi fost sistate în momentul în care epidemia a fost declarata stinsa de OMS.

Ebola este atacata frontal

 Deceniul trecut a cunoscut un alt virus mortal care n-a declansat o isterie mediatica precum „gripa porcina” si asta datorita faptului ca ea a afectat continentul african. Este vorba despre epidemia de febra hemoragica Ebola din Africa de Vest, activa între 2014 si 2016, provocata de virusul Ebola (EBOV). Este considerata cea mai mare epidemie din istorie de la descoperirea virusului Ebola în 1976, atât ca numar de persoane infectate, dar si ca numar de decese înregistrate, cu o rata a mortalitatii de 70,8 la suta.

 Dar, desi rata de mortalitate este enorma, epidemia, care a debutat în decembrie 2013 în statul Guineea, dar care a fost confirmata de-abia în martie 2014, raspândindu-se în mai multe state vest-africane, înregistra în august 2014 un numar de 1.848 de cazuri suspecte de infectare cu virusul Ebola si 1.014 de decese (1.167 de cazuri si 660 de decese fiind deja confirmate de testele de laborator), datorita acestei situatii fiind declarata urgenta sanitara publica de îngrijorare mondiala.

 Numeroase organizatii internationale, precum Comunitatea Economica a Africii de Vest, Centrul pentru Prevenire si Control al Bolilor din SUA si Uniunea Europeana se pun în miscare în vederea mobilizarii personalului medical si strângerii de fonduri în încercarea de a limita raspândirea virusului si în alte state prin izolarea focarelor existente. Intra în lupta pentru stoparea epidemiei si organizatii caritabile precum Medici fara Frontiere si Crucea Rosie.

 Pe 25 octombrie 2014, OMS anunta 10.141 de cazuri suspecte si 4.922 de decese (5.488 de cazuri si 2.945 de decese fiind confirmate de laborator).

 Pe 8 mai 2016, OMS si guvernele respective au raportat în total 28.646 de cazuri suspecte si 11.323 de decese (39,5%), desi organizatia considera ca aceasta situatie subestimeaza în mod substantial amploarea focarului.

 Ca raspuns la focarul de Ebola din 2014-2016 din Africa de Vest, oficialii din domeniul sanatatii publice si compania farmaceutica Merck au produs rVSV-ZEBOV, un vaccin experimental împotriva Ebola. Dupa un studiu de teren extrem de reusit în Guineea, finalizat cu vaccinarea mai multor mii de persoane, în 2015, rezultatele aratau ca rVSV-ZEBOV ofera o protectie substantiala împotriva bolii virusului Ebola, „fara cazuri în rândul persoanelor vaccinate începând cu ziua a 10-a dupa vaccinare, atât în focare aleatorii, cât si în grupuri ne-aleatorii”.

 Oficialitatile europene au aprobat vaccinul în 2019, o etapa importanta în lupta împotriva bolii mortale. Epidemia de Ebola s-a redus, dar nu se preda. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) declara în iunie 2020 ca este „foarte îngrijorata” de un nou focar de Ebola care a facut recent patru victime în vestul Republicii Democrate Congo (RDC).

 „Suntem foarte îngrijorati de acest nou focar din Mbandaka, unde noi am lucrat foarte strâns cu guvernul în 2018 pentru a elimina ultimul focar”, declara directorul regional OMS pentru Africa, dr. Matshidiso Moeti, într-un briefing comun al OMS si al Forumului Economic Mondial.

 Guvernul congolez confirma faptul ca noul focar de Ebola a aparut la Mbandaka, în vestul provinciei Equateur, fiind vorba despre sase cazuri noi, patru persoane decedând, doua aflându-se sub tratament. Ingrijorarea este mare în aceasta zona a Africii, deoarece, în 2018, un focar de Ebola în zona Bikoro a provinciei a ucis 33 de persoane.

 Alte studii de referinta au deschis, de asemenea, noi cai spre prevenirea raspândirii unei alte boli mortale cauzate de virusul HIV. Un studiu din 2011 a aratat ca „administrarea preventiva a medicamentelor antiretrovirale (ART) a prevenit peste 96 la suta din infectiile de origine genetica provocate de virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) la cuplurile serodiscordante”. Cuplurile serodiscordante sunt cele în care unul dintre parteneri este infectat cu HIV iar celalalt nu. Studiul s-a întins pe mai mult de 5 ani de urmarire pentru a evalua durabilitatea unei astfel de terapii în prevenirea transmiterii HIV-1. Concluziile si rezultatele acestei cercetari au fost confirmate de studiile ulterioare care au inclus cupluri formate din parteneri de acelasi sex.

 Iar noi ramânem cu „batrâna” gripa sezoniera care, totusi, face si ea, anual, aproximativ 650.000 de victime ca urmare a unor afectiuni respiratorii. Fara ca OMS sa fi decretat vreo pandemie.

GEORGE CUSNARENCU