Pelicule care au revolutionat cinematografia

miercuri, 18 martie 2020

Daca vreti sa urmati o facultate de studii cinematografice sau pur si simplu sunteti atat de pasionat de filme incat doriti sa intrati in esenta acestora, este clar ca trebuie sa va raportati la o serie de „clasici” ai domeniului. Pentru ca in cea de-a saptea arta, dincolo de manuale si carti teoretice, importanta este viziunea regizorala si tehnicile care stau la baza oricarei creatii pe celuloid. In randurile urmatoare va prezentam unele dintre cele mai importante filme facute vreodata, veritabile capodopere care, la vremea lor, au revolutionat cinematografia.

Crucisatorul Potemkin (Eisenstein, Rusia, 1925)

 Considerat cel mai influent film de propaganda realizat vreodata, acesta este celebru pentru montajul sau, in special in secventa masacrarii civililor de catre cazacii tarului, pe scarile palatului Odessa. Eisenstein a avut ideea geniala de a nu filma cursiv confruntarea, ci de a o alcatui din secvente separate, juxtapuse la montaj, care sporesc dramatismul scenei. Creatia sa a avut o influenta uriasa asupra altor regizori, nu in ultimul rand asupra lui Hitchcock, care a folosit tehnicile de editare la montaj in secventa dusului din Psycho.

Bulevardul amurgului (Wilder, SUA, 1950)

 Un scenarist si regizor genial, Billy Wilder este renumit mai ales pentru comedia romantica „Apartamentul”, desi capodopera lui ramane „Bulevardul amurgului”. O productie despre industria cinematografica la cumpana dintre filmul mut si aparitia sonorului, spunand povestea relatiei care-i uneste pe un scenarist si o starleta imbatranita a filmelor mute, care doreste sa se reintoarca in triumf pe marele ecran.

Psycho (Hitchcock, SUA, 1960)

 Pentru oricine doreste sa inteleaga arta cinematografica, filmele lui Alfred Hitchcock sunt de neratat, iar Psycho reprezinta cu siguranta apogeul creatiei acestui controversat regizor. Chiar si cei care nu au vazut niciodata Psycho cunosc, cu siguranta, faimoasa scena a dusului, reluata in nenumarate alte filme, reclame, clipuri si chiar in desene animate. Folosirea tehnicilor de montaj, a sunetului si a incadrarii raman dovezi ale geniului acestui regizor bizar, temut si adesea neinteles la Hollywood, in anii lui de glorie.

2001 – O odisee spatiala (Kubrick, SUA, 1968)

 Poate cea mai incitanta experienta cinematica a vizionarului Kubrick, acest film afecteaza fiecare privitor, in moduri diferite. Pelicula a reprezentat o renastere a genului science-fiction, ancorat pana atunci in puerilele scenarii cu extraterestrii monstruosi din anii 1950. Beneficiind de o latura stiintifica redutabila si punand pentru prima oara problema relatiei oameni-roboti, care ii framanta azi atat de mult pe savanti si filosofi deopotriva, filmul este o bijuterie a genului si nu gresim spunand ca fara el creatii precum „Razboiul stelelor”, „Alien” sau „Intalnire de gradul III” nu ar fi existat.

12 oameni furiosi (Lumet, SUA, 1957)

 Putine sunt filmele cu un scenariu atat de precis, de perfect conturat si dezvoltat inca de la primele replici, atat de plin de caracter si de dialoguri incitante, ca „12 oameni furiosi”. Actiunea dramei lui Lumet este simpla (12 jurati se retrag intr-o sala a juriului pentru a decide soarta unui om acuzat de crima) si se desfasoara intr-un cadru aproape unic (juratii parasesc sala doar pentru a merge la toaleta). Acest lucru inseamna, in esenta, ca nu exista un fir epic la care spectatorul sa se raporteze.

 Si totusi, el este tintuit, efectiv, in scaun, urmarind, ca la teatru, replicile personajelor, care creeaza o poveste fascinanta, cu fiecare interactiune. Geniul lui Lumet nu consta insa doar in potentarea maiastra a firului epic, pana la momentul culminant, ci si in utilizarea abila a camerei de filmat intr-un spatiu atat de limitat.

Cetateanul Kane (Welles, SUA, 1943)

 Unanim considerat cel mai bun film realizat vreodata, „Cetateanul Kane” este un pariu castigat de tanarul Orson Welles, regizor, scenarist si protagonist in aceasta capodopera. Inovatiile lui – naratiunea non-liniara, cu povestea spusa de diferite personaje, din perspectiva proprie, tehnicile de montaj si editare, folosirea editarii creative, filmarile in unghiuri inguste – au fost de natura sa propulseze industria cinematografica intr-un nou stadiu. Filmul ramane un „abecedar” pentru orice student la regie, actorie si scenaristica.

GABRIEL TUDOR