Legatura intre tractul gastrointestinal si creier

luni, 18 ianuarie 2021

Microbiomul intestinal cantareste aproximativ 2 kilograme, mai mult decat creierul uman (1,4 kg) si poate avea la fel de multa influenta asupra corpului nostru. Mii de specii de microbi (nu numai bacterii, ci si virusi, ciuperci si arhee) traiesc in intestin. Cu pana la 20 de milioane de gene printre ele, acesti microbi au un impact genomic pe care cele 20.000 de gene umane nu il pot egala.

 Bacteriile intestinale pot produce si utiliza substante nutritive si alte molecule in moduri in care corpul uman nu o poate face, lucru care se traduce printr-o sursa tentanta de noi terapii. Axa creier-intestin, implicata in digestie si in relatia apetit-satietate, indeplineste si functii cognitive si psihologice.

 O functionare defectuoasa a ei poate cauza boli inflamatorii intestinale, poate altera raspunsul acut si cronic la stres si poate genera comportamente modificate. Ceea ce trebuie sa intelegem este faptul ca microbiomul uman are o multitudine de efecte benefice, datorita faptului ca este implicat in functionarea normala a sistemului nervos central, a tubului digestiv si a sistemului imun. Ca atare, daca vrem sa avem grija de noi, trebuie sa avem grija de digestia noastra, iar efectele se vor vedea si la nivel cognitiv.

 John Cryan, profesor la University College Cork din Irlanda, a prezentat deja studii care arata rolul microbiotei in tulburarile depresive majore, anxietatea, schizofrenia, tulburarile bipolare, anorexia nervoasa si casexia, si obezitatea, adictia de substante, tulburarile de hiperactivitate si deficit de atentie, tulburarile de stres posttraumatic, tulburarile obsesiv-compulsive si multe altele. Aceste efecte sunt puse pe seama modificarilor produse la nivel molecular si celular de flora intestinala alterata sau absenta. Evolutia stiintei privind acest univers pune accent si pe faptul ca microbiomul a relevat un fapt extraordinar: neurotransmitatorii sunt fabricati in intestin (de pilda, 90% din serotonina –„hormonul fericirii”).

 De aceea, de echilibrul florei intestinale depinde buna functionare a intregului organism, iar flora intestinala joaca un rol esential in optima functionare a celulelor intestinale, in intarirea sistemului imunitar, in sintetizarea vitaminelor si in prevenirea proceselor inflamatorii. Simptome banale precum balonarea, constipatia, greata, durerile de burta sau de cap, starile de anxietate, lipsa motivatiei, tulburarile de somn, sunt ignorate de cei mai multi dintre noi.

 Nefiind in masura sa ne trimita de urgenta la medicul specialist, ele ar trebui investigate de medicul de familie. Si asta, pentru ca astfel de „mici probleme” a caror cauza nu este identificata, pot anunta sau pot evolua spre boli grave.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU