Impactul adictiei asupra tinerilor

Dependenta de alcool, droguri, tigari, jocuri de noroc etc. se stie ca genereaza efecte negative imprevizibile, mergand de la reactii necontrolate pana la decesul victimei. Prima categorie cea mai afectata de acest fenomen vechi, dar in continua evolutie, este reprezentata de adolescentii si tinerii cu varste de 13-20 de ani.

 In sprijinul acestora, de cativa ani a fost infiintat site-ul MAAD-Digital, care furnizeaza informatii si implicit ofera sprijin acestor persoane, in legatura cu tot ce inseamna adictia. Ce este „bad trip”? Alcoolul favorizeaza agresivitatea sau poate modifica asa-zisele performante sexuale? Ce fel de maladii pot genera fumatul si dependenta de jocurile pe calculator? Astfel de intrebari revin in mod constant in interesul general, populatia primind informatii stiintifice necesare evitarii adictiei.

 Termen foarte raspandit in Occident, bad trip se traduce prin „calatorie nefasta” sau „delir negativ” – o experienta  dramatica determinata de consumul de droguri halucinogene, ce corespunde unei intoxicatii acute. Poate surveni imediat dupa ingerarea dozei (LSD, canabis etc.) sau dupa cateva ore, dar efectele sunt la fel de grave.

 Intervine astfel o stare dominata de frici, cu posibile halucinatii cosmaresti, consumatorul isi pierde autocontrolul, uita ce anume a declansat „infernul”, se considera nebun iremediabil si asa mai departe. Daca starea se prelungeste, panica se amplifica, antrenand un comportament agresiv sau violent care, odata ajuns la paroxism, poate duce la suicid. „Calatoria” se apropie de final in functie de cantitatea de drog consumata, dar anxietatea poate dura saptamani intregi.

 Un efect periculos al consumului excesiv de alcool, atat pentru subiect, cat si pentru cei din preajma sa, este violenta. Consumatorul poate interpreta gresit o remarca sau un gest, ceea ce poate duce la comportamente agresive si violenta. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tensiunea arteriala, sunt eliberate in sange mai multe substante, ca: lipide, zaharuri, cortizol.

 Organismul foloseste energie pentru eliminarea alcoolului din organism, energie ce ar fi fost necesara pentru buna functionare a acestuia. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului „fura” 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel, drogul lichid devine un „parazit metabolic”. Celulele cardiace si cele nervoase au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.

 Abuzul si consumul matinal „pe stomacul gol” duc la malnutritie, organismul fiind privat de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante, ca vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiul si apa.

 De asemenea, produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului afecteaza grav celulele nervoase. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool duce la diminuarea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturi. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool mareste de zece ori riscul de imbolnavire de cancer esofagian.

 Revenind la responsabilitatea, deloc usoara asumata de gestionarii MAAD-Digital, mai precizam ca, din pacate, peste 70% din tinerii de 13-20 de ani s-au aratat reticenti in a-si declara problemele adictive. In medie, circa 50% din acestia au „experimentat” canabisul (10% sunt consumatori constanti), 12% consuma regulat alcool, iar 32% sunt fumatori!

ADRIAN-NICOLAE POPESCU