Piramidele din Desertul Nubiei

Complexuri ample de piramide atat ruinate, cat si multe surprinzator de bine conservate exista in Desertul Nubian din Sudan – piramidele Meroe cu o valoare culturala deosebita, reamintind de o civilizatie africana candva infloritoare.

 In prezent, exista de doua ori mai multe piramide nubiene relativ intacte decat cele egiptene, aproximativ 40 dintre ele au fost partial distruse de vanatorul de comori italian Giuseppe Ferlini, in anii 1880.

Scrierea incifrata a civilizatiei Meroe

 Intre anii 300 i.Hr. si 350 d.Hr., Meroe – numit in vremurile biblice Saba – a fost capitala sudica a Regatului Napata (Meroetic). Orasul devenise bogat si puternic prin topirea fierului, a aurului si a comertului extern, care s-a extins pana in India si China. La aproximativ 400 de ani dupa declinul Imperiului Egiptean, in secolul al XII-lea i.Hr. si la aproximativ 800 de ani dupa ce egiptenii si-au construit ultima piramida, locuitorii din Meroe au decis sa reinvie obiceiurile de inmormantare egiptene prin constructia piramidelor in stil nubian, o combinatie de forme culturale egiptene cu influente africane. Exista un motiv evident pentru care se cunosc atat de putin despre Meroe si despre incrisurile civilizatiei Napatan – scrisul meroetic, derivat din hieroglifele egiptene.

 Acesta are o individualitate aparte si a fost descoperit in toate asezarile numite Bagrawiyah, dar nimeni nu il poate citi in lipsa unei inscriptii care sa actioneze ca o cheie. Decriptarea sa ar oferi, fara indoiala, multe informatii de pret despre civilizatiile vechi din aceasta regiune a continentului negru, dar nu sunt indicii ca acesta va fi mai bine inteles in viitor.

Regatul „faraonilor” negri

 Regatul Meroe a avut o cultura antica de exceptie, realizand opere de arta fascinante si temple spectaculoase, centru comercial impozant si infloritor.

 Proportiile fizice ale piramidelor din Meroe difera semnificativ de edificiile egiptene: sunt construite din cursuri in trepte de blocuri de piatra pozitionate orizontal, au inaltimea de 6-30 metri, dar se ridica pe fundatii mai inguste, rezultand structuri inalte, suple, inclinate la aproximativ 70º, avand functia de mausoleu pentru regi, regine si nobili ai regatului. Prin comparatie, piramidele egiptene cu inaltime similara aveau in general baza de cel putin cinci ori mai mare si inclinatia la unghiuri cuprinse intre 40º si 50º. Accentele decorative si elementele de pe peretii interiori ai piramidelor prezinta hieroglife din culturile egiptene, grecesti si romane. Printre numeroasele artefacte gasite se numara ceramica, cutii din lemn, inele, vaze metalice, sageti, sticla colorata si resturi de arcuri.

 O stralucire cu totul justificata, aceasta populatie intretinand stranse legaturi comerciale si diplomatice cu marile puteri imperiale. De pilda, in anul 61 d.Hr. vestitul Nero, labilul suveran al Romei, a trimis in Meroe un grup de soldati pretorieni sub comanda unui tribun si a doi centurioni, primiti ca oaspeti de vaza.

 Civilizatia meroetica a cunoscut aspecte foarte curioase, preotii exercitau o putere atat de mare in regat, incat impusesera – prin asa-numitele „ordine divine” – ca regii sa isi sfarseasca domniile prin sinucidere.

 Aceasta traditie s-a incheiat brusc, cand regele Ergamenes (295-275 i.Hr.) le-a cerut preotilor sa incheie aceasta practica, apoi i-a ucis pe toti. Pe masura ce cultura nubiana s-a indepartat de influenta egipteana, a fost imbratisata o identitate tipic africana tribala: bijuteriile, artefactele sunt asemanatoare celor din sudul indepartat; zeul Leu Apademek a fost adoptat ca zeitate regionala; marcajele tribale africane – cicatricile faciale, au fost utilizate din ce in ce mai mult.

 Un grup de arheologi germani si sudanezi, au scos la lumina o mica parte din ruinele unui oras-templu meroitic – Naga, construit in mijlocul desertului. Acest loc este un adevarat „biotop arheologic” ce nu a fost niciodata jefuit sau supraconstruit, nisipul conservandu-l destul de bine in cei peste 1800 de ani. Cercetatorii spera sa obtina dovezi materiale despre disparitia regatului Meroe, in prima jumatate a secolului al IV-lea d.Hr., primul rege crestin al regatului Aksum (Etiopia) descoperind ruinele orasului Meroe in timpul uneia din campaniile sale.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU