Rapa Nui – insula oamenilor-pasari

In Duminica Pastelui din anul 1722, amiralul olandez Jacob Roggeveen a devenit primul european care a pasit pe aceasta insula polineziana izolata si a numit-o Paasch Eyland – „Insula Pastelui”, descoperire in timp ce cauta o alta insula (Insula lui Davis).

 Insula este cunoscuta sub numele de Rapa Nui (Marea Vasla), pe care locuitorii insulelor il folosesc inca, dar in pofida multor controverse, se crede ca primul nume dat insulei este „Te Pito O Te Henua”, care se traduce prin „Buricul lumii” – capatul lumii celor vii.

Martorii tacuti ai eternitatii

 Insula Pastelui este cea mai retrasa insula locuita din lume, aflata in sud-estul Oceanului Pacific, iar zona continentala se afla la foarte mare departare de ea – 2.360 de mile (3.800 de kilometri) – tarmul statului Chile. De altfel, in 1888, Chile a anexat insula, care a ramas astfel pana in prezent, ca parte a regiunii Valparaiso. Avand o lungime de 24,6 km si o latime de 12,3 km, insula are forma asemanatoare unui triunghi, in interiorul insulei se gasesc trei lacuri vulcanice cu apa dulce, dar nu exista niciun curs de apa.

 Singura modalitate de a ajunge la Insula Pastelui este cu avionul, deoarece nu are porturi, iar cea mai scurta calatorie porneste de pe aeroportul Santiago de Chile si dureaza cinci ore.

 Legenda spune ca in urma cu aproximativ 1.500 de ani, o capetenie cu atribute de explorator, Hotu Matu’a, care provenea din insula mitica polineziana Hiva (se presupune ca face parte din Arhipelagul Marchizelor), si-a condus oamenii pe acest petic de uscat.

 Hotu Matu’a si poporul sau s-au stabilit aici pentru a trai departe de restul lumii, locuind astfel pe Rapa Nui vreme de mai multe generatii, a caror cultura s-a manifestat intre secolul al XI-lea si al XVII-lea, in mari lucrari precum „ahu” – platforme ceremoniale (aproximatuv 300) si „moai” sculptate (peste 900 de bucati) – statui colosale reprezentand stramosi cu o inaltime cuprinsa intre 2 si 20 de metri, gardieni ai culturii locale. La un moment dat se formase aici o civilizatie infloritoare, cu circa 10.000 de suflete, dar pe la anul 1877 mai ramasesera doar 111 bastinasi datorita invaziei colonistilor care i-au scos de pe pamanturile lor si i-au ingradit intr-un sat mic.

 Epuizarea resurselor naturale a provocat o criza ecologica si declinul societatii antice Rapa Nui, care a dus la transformarea spirituala in care au fost distruse o parte din monumentele megalitice, cultul initial al stramosului a fost inlocuit de cultul omului-pasare. Misteriosul personaj mitologic care, dupa cum sugereaza si numele, a fost jumatate om si jumatate pasare, este puternic legat de evenimentele cultice de la locul ceremonial sacru Orongo.

 Cultul Birdman a luat fiinta dupa ce „Ariki Mau” (seful suprem) a inceput sa piarda puterea, aceasta cadere marcand sfarsitul perioadei sculptarii statuilor Moai si „Matatoa” (clasa razboinicilor) a inlocuit cultura veche cu cea a Omului-pasare. Imaginea hibrida a acestuia se afla sculptata pe numeroase pietre de pe insula si chiar a fost inclusa pe steagul Insulei Pastelui, din 1876 pana in 1888.

 In fiecare an, razboinicii alesi ai fiecarui trib coborau pe stanca Rano Kau, inotau in largul marii pana la mica insula stancoasa Motu Nui si recuperau un ou de fregata, pasare care este unul dintre marii pradatori din Pacific, capabila sa zboare pe distante uriase.

 Ulterior, trebuia ca barbatii sa inoate inapoi, sa escaladeze din nou stancile si sa prezinte oul nevatamat sefului tribal, drept ofranda si dar. In vechime, aceasta ceremonie anuala se desfasura primavara, anotimp care pentru regiunea Insulei Pastelui incepe in septembrie, datorita pozitiei sale in emisfera sudica.

 Insularii se adunau si calatoreau spre varful sud-vestic al insulei, unde petreceau mai multe zile de sarbatori si festivitati diverse, in timp ce asteptau intoarcerea pasarilor migratoare, respectiv a emblematicelor fregate.

 Ceremonia Omului-pasare a fost dedicata zeului cultului, Make-Make, zeul principal al bastinasilor, zeul fertilitatii si zeitatea care a creat umanitatea. Forma sa misterioasa este reprezentata pe toata Insula Pastelui, mai ales in petroglife, o eternizare cuvenita acestui popor straniu si atat de puternic, care insa nu a indepartat aura de mister ce staruie asupra istoriei si traditiilor sale.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU