De ce vechii egipteni venerau pisicile

Astazi animalele de companie sunt la moda, pe primele locuri ale preferintelor situandu-se cainii si pisicile. Cainii sunt utilitari, pisicile mai rebele. Dar fascinatia noastra pentru pisici are radacini adanci.

Daca studiile, atunci cand vorbesc despre momentul in care cainii au devenit animale de companie, fiind de fapt niste lupi domesticiti, stabilesc ca acest lucru s-a petrecut cu aproximativ 13.000-30.000 de ani in urma, despre pisici se admite ca ele s-au apropiat de oameni, ca animale domesticite, ceva mai tarziu, o data cu aparitia populatiilor de agricultori. Granele atrageau soarecii, iar pisicile au gasit o modalitate de convietuire utilitara alaturi de oameni.

 Dar primii oameni de la care avem si dovezi ale acestei convietuiri au fost egiptenii, renumiti pentru dragostea lor fata de feline.

 Exista o multime de artefacte legate de pisici, de la statui in marime naturala sau mai mari, la splendide bijuterii minutios elaborate, toate din vremea faraonilor care au condus in delta Nilului.

 In acele vremuri, erau mumificate o multime de pisici, egiptenii fiind cei  care au creat si primul cimitir cunoscut din lume pentru animale de companie, vechi de aproape 2.000 de ani, in mare parte pisici, unele impodobite cu coliere din fier si margele.

 Dar de ce erau pisicile atat de apreciate in Egiptul antic? De ce, potrivit istoricului grec din Antichitate, Herodot, si-ar fi ras sprancenele egiptenii, in semn de respect, atunci cand jeleau pierderea unei pisici de familie?

 O mare parte din aceasta veneratie se datoreaza faptului ca vechii egipteni credeau ca zeii si conducatorii lor aveau calitati asemanatoare pisicilor, scrie LiveScience.

Zei cu chipuri de feline

 Inainte ca pisicile sa devina staruri pe internet, ele au avut un rol semnificativ si o importanta majora in Egiptul antic, in urma cu mai multe milenii, ceea ce a incercat sa dovedeasca si expozitia „Divinele feline” organizata in anul 2018 la Muzeul National de Arta Asiatica Smithsonian din Washington, SUA. Expozitia a continut 80 de obiecte datand din Regatul Mijlociu (2008-1630 i.e.n.) pana in perioada bizantina (395-642 e.n.), printre acestea numarandu-se statui, sicrie, amulete, textile si o pisica mumificata de la Muzeul National de Istorie Naturala Smithsonian.

 In vremea faraonilor egipteni, pisicile erau vazute ca posedand o dualitate de temperamente, pe de o parte ele putand fi protectoare, loiale si utile, dar pe de alta parte, furioase, independente si feroce. Temperamente pe care le recunosc si iubitorii de pisici de astazi.

 Tocmai aceste calitati duale, au facut ca pisicile sa para niste creaturi speciale, demne de toata atentia pentru egipteni, lucru ce ar explica in parte motivul pentru care ei au construit multimea de statuete asemanatoare felinelor.

 Una dintre cele mai impozante constructii antice egiptene, Marele Sfinx din Giza, de 73 de metri lungime, care are chipul unui barbat si corpul unui leu, este probabil cel mai faimos exemplu al unui astfel de monument, desi istoricii nu au gasit o explicatie multumitoare legata de motivul pentru care egiptenii s-au chinuit sa ciopleasca sfinxul.

 La fel, puternica zeita, Sakhmet (scrisa si Sekhmet), a fost descrisa ca avand capul unui leu (felina) pe corpul unei femei. Era cunoscuta ca o zeitate protectoare, la fel ca o alta zeita-felina, Bastet, reprezentata ca o pisica asezata, cu diferite iconografii divine cum ar fi un scarabeu pe cap, dupa cum este intalnita in numeroase muzee si expozitii din lume.
 
 Pisicile au fost probabil iubite si pentru abilitatile lor de a vana soareci si serpi. Au fost atat de adorate incat vechii egipteni si-au numit sau poreclit copiii dupa feline, inclusiv numele „Mitt” (care inseamna pisica) pentru fete, potrivit University College din Londra.

 Nu se stie exact cand au facut pisicile pasul dinspre salbaticie spre domesticire, cum nu este foarte clar cand au aparut primele pisici domesticite in Egipt, dar arheologii au o dovada certa: mormantul unei pisici, impreuna cu cativa pisoi, datand din anul 3800 i.e.n., scrie Live Science. Dar mai sunt si alte dovezi arheologice, printre care o pisica de bronz si aur, capul lui Sekhmet, o scena de mlastina cu pisica si pasari, sarcofagul unei pisici, un vas cosmetic in forma de pisica (1990-1900 i.e.n.), bratari cu manseta decorate cu pisici (1479-1425 i.e.n.), o pisica, probabil o reprezentare a zeitei Bastet, pe o cutie pentru o mumie-animal etc.

O industrie sinistra?

 Si cu toate acestea, unele cercetari au sugerat ca aceasta obsesie nu a fost intotdeauna pozitiva si exista si dovezi ale laturii mai sinistre a fascinatiei egiptenilor pentru feline.

 Intre anii 700 i.e.n. si 300 e.n., se pare ca a existat o adevarata industrie dedicata cresterii a milioane de pisoi pentru sacrificare, care urmau apoi sa fie mumificati, astfel incat oamenii sa poata fi ingropati alaturi de ei.

 Intr-un studiu publicat anul trecut in revista Scientific Reports, este anuntat faptul ca o echipa de cercetatori a efectuat o serie de scanari Computer Tomograf pe unele animale mumificate, dintre care una a fost o pisica. Cand au analizat rezultatele scanarilor, ei si-au dat seama ca creatura era mult mai mica decat anticipasera.

 „Era o pisica foarte tanara, dar nu ne dadusem seama de asta inainte de a face scanarea, deoarece o mare parte dintr-o mumie, aproximativ 50 la suta, este alcatuita din materialul textil de imbalsamare”, declara autorul studiului, Richard Johnston, profesor de cercetarea materialelor la Swansea University din Marea Britanie.

 „Cand am vazut imaginea pe ecran, ne-am dat seama ca fusese o felina tanara cand a murit, in varsta de mai putin de 5 luni atunci cand i s-a rupt in mod deliberat gatul. A fost un pic socant”, declara Johnston pentru LiveScience.

 De la acest amanunt s-a tras concluzia ca practica sacrificarii pisicilor nu era rara. „Erau crescute adesea in acest scop”, a mai spus Johnston, „era o activitate sustinuta, existau ferme dedicate vanzarii de pisici pentru acest scop”. Si de ce ar fi existat aceste „ferme” de crestere a pisicilor pentru sacrificare? Explicatia oferita de Mary-Ann Pouls Wegner, profesor asociat de arheologie egipteana la Universitatea din Toronto, este ca pisicile erau „oferite ca sacrificiu dedicat zeitatilor din Egiptul antic. Era un mijloc de a le imbuna sau de a le solicita ajutorul, pe langa rugaciunile rostite”.

 Pentru cei care considera azi ca pisicile sunt simple „animalute” simpatice, e bine de retinut zicala: „in antichitate pisicile erau venerate ca zei; ele nu au uitat acest lucru”.

GEORGE CUSNARENCU