Un roman ambitios si prietenos

vineri, 18 iunie 2021

Recent, la editura Humanitas Fiction, in colectia Raftul Denisei, a aparut romanul lui Nick Bradley, Pisica si orasul, in traducerea Magdalenei Ciubancan.

 Titlul romanului m-a dus cu gandul la romanul Orasul si cainii, al lui Llosa, dar evident, nu este nicio legatura intre aceste romane, cu atat mai mult cu cat „cainii” lui Llosa nu sunt acei prieteni ai omului care alearga dupa pisici, ci porecla data unei gasti de liceeni din Lima.

 Pe scurt, cam despre ce ar fi vorba in romanul lui Bradley, care se petrece in capitala Japoniei: „Un roman asemenea orasului Tokyo, pe care Nick Bradley il transforma in personaj – fragmentat, divers, cu o multitudine de fatete, ce se dezvaluie cititorului ca intr-un caleidoscop, imaginea de ansamblu parand a fi mereu alta, desi partile ce-o compun sunt de fapt aceleasi. Trecand cu usurinta de la haiku la manga, de la rakugo la poveste SF, autorul ne poarta prin vietile personajelor – un tatuator, un sofer de taxi, un detectiv, o traducatoare, un artist de rakugo, ajuns om al strazii, un autor readus la viata de o traducere, un fotograf, straini care traiesc si lucreaza in Japonia. Sunt toti parte din orasul ce parca ne scapa mereu printre degete, desi e prezent pe fiecare pagina, sunt toti legati intre ei de fire invizibile si de o pisica tricolora, care patrunde pentru o clipa in vietile lor si le observa transformarea, pentru ca apoi sa treaca pisiceste mai departe”.

 O idee simpatica, vorbesc despre aceea a unei pisici calatoare prin Tokyo, in rest suficienta anecdotica, care sa-l tina treaz pe cititor.

   Iata un exemplu de stil din debutul romanului, avandu-l in prim-plan pe tatuator: Din intuneric
s-au ivit masa, asemanatoare unui pat, pe care se intindeau cei care veneau la el, si tot felul de fotografii ale diversilor clienti pe care-i avusese de-a lungul timpului – dragoni suierand, crapi chinezesti cu ochi holbati, femei cu sanii dezgoliti, zeitati Shinto si kanji complicati, intinzandu-se pe spinarile, fesele si bratele dezgolite ale clientilor sai. Multi dintre ei erau membri ai Yakuza.

 Kentaro invatase meserie de la unul dintre vechii maestri din Asakusa si era vestit pentru priceperea si dedicarea pe care le punea in arta sa. Pentru el, nimic nu era mai placut decat sa tatueze o bucata noua de piele, prelucrand imagini din cerneala pe micile spatii ale carnii dezgolite. Singurul lucru care se apropia de satisfactia de a crea o capodopera pe o alta fiinta umana era sentimentul de dominare a gangsterilor pe care lucra.

 In ciuda rezonantei americane a numelui, Nick Bradley s-a nascut in Germania in 1982 si a copilarit in Marea Britanie, in Bath. Dupa ce si-a luat masterul in literatura, a plecat in Japonia – „doar pentru un an” –, pentru a preda limba engleza prin programul Japan Exchange and Teaching. Dupa un periplu japonez in care a fost profesor de engleza si japoneza, a lucrat ca traducator de jocuri video, ca jurnalist de calatorie si fotograf, s-a intors in Anglia zece ani mai tarziu si s-a inscris la cursurile de masterat ale Universitatii East Anglia, absol-vind, in 2016, cu o diploma in scriere creativa.

 In 2020 isi incheie studiile doctorale la aceeasi universitate, cu o teza despre imaginea pisicii in literatura japoneza. In septembrie 2020 publica romanul sau de debut Pisica si orasul (The Cat and the City; Humanitas Fiction, 2021), care ajunge la scurta vreme de la lansare BBC Radio 2 Book Club Pick si este numit de publicatia The Independent unul dintre cele mai bune debuturi ale anului 2020.

GEORGE CUSNARENCU