Manastirea Strehareti

Aflata in judetul Olt, in zona nord-vestica a municipiului Slatina, Manastirea Strehareti, cu obste de maici are hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

 Primele date despre o manastire zidita aici apar in documentele din 1478 si apoi in 1578, 1608 si 1620. Despre actuala biserica nu se stiu multe lucruri exacte. Unele izvoare il considera ctitor pe Episcopul Varlaam al Ramnicului, devenit mitropolit al Tarii Romanesti in vreme ce altele atribuie ctitoria monahului Serafim care ajunge episcop de Buzau in timpul domniei lui Matei Basarab.

 La 24 aprilie 1664 el revine pe meleagurile natale si cumpara mosia Streharet cu scopul de a ridica aici un sfant asezamant inchinat Sfintei Fecioare. Dupa un an, in 1665 domnitorul Tarii Romanesti Radu Voda Leon daruieste manastirii o parte din averea sa. Nu exista date privitoare la terminarea asezamantului dar in 1668 ea era deja zidita iar episcopul Serafim o inchina Mitropoliei din Bucuresti pastorita de Mitropolitul Teodosie. Se pare ca si acesta si-ar fi adus contributia la ridicarea noului locas. Ultimul document in care apare numele lui Serafim este un hrisov din 1671 prin care acesta se ingrijea de zugravirea bisericii. In 1844 manastirea este restaurata de eclesiarhul Iosif care ridica si cladirile din jurul bisericii.

 Dupa Secularizarea averilor manastiresti din 1864 o parte dintre acestea sunt transformate in spital iar asezamantul sufera reparatii in secolul urmator, respectiv in 1930-1936. Clopotnita de la intrarea in incinta manastirii a fost construita in 1979.

 Biserica este ridicata din caramida in forma de nava dreptunghiulara incheiata la rasarit cu o absida. Este impartita in incaperile traditionale: Altar, naos, pronaos si un pridvor deschis, sustinut de sase stalpi de lemn. Altarul este cilindric in interior si poligonal in exterior si este luminat spre rasarit de o fereastra de forma celor doua din peretii naosului. Catapeteasma este din zid iar naosul este despartit de pronaos tot printr-un zid cu o deschidere larga la mijloc. Deasupra pronaosului se inalta o turla mare acoperita cu tabla ca intreaga biserica.

 Fatadele exterioare sunt tencuite si despartite in doua registre de un brau subtire asezat la doua treimi de soclu. In registrul superior, aproape de streasina acoperisului sunt randuri de caramida asezate pe muchie si incastrate in zid. Pictura interioara, din 1671 este executata in fresca in stil neobizantin si a suferit mai multe restaurari. Cea mai importanta dintre acestea a fost executata in 1982 de pictorul Nicolae Savu din Bucuresti. Intre anii 2000-2008 s-au realizat serioase reparatii iar locasul a fost resfintit in anul 2008.

IRINA STOICA