Sindromul Burnout – o constanta a vietii cotidiene

joi, 21 octombrie 2021

O majoritate covarsitoare a persoanelor active de astazi resimte tot mai frecvent si mai acut un anume gen de oboseala ce amesteca disconfortul fizic cu cel psihic si afectiv, precum si cu probleme de sanatate mai vechi.

 Notiunea de stres sta zilnic pe buzele populatiei devenite o masa in deriva, care nu-si mai poate identifica si controla limitele si capacitatile de a se confrunta si a invinge aspectele toxice, intunecate ale existentei.

 Cu un termen mai nou, acestei stari i se spune „burnout” (termenul l-am putea traduce, in sens patologic, prin „ardere”, „epuizare”), dar la fel de potrivit pentru noi este traditionalul „surmenaj”. El reprezinta raspunsul de natura fizica, mentala si emotionala la un factor de stres constant si per-manent si genereaza stari de depresie si tristete ce pot afecta relatiile personale, sanatatea si eficacitatea la locul de munca. In general, acest sindrom este asociat cu stari de suprasolicitare, confuzie, subapreciere personala si insecuritate a serviciului.

 Procesul de surmenare are trei etape caracteristice:

 – stresul provenit din dezechilibrul dintre exigentele muncii si resursele individului;

 – raspunsul emotional la acest dezechilibru, exprimat prin oboseala fizica si epuizare emotionala, tensiuni si stari de neliniste;

 – schimbari de atitudine si comportament, in special prin reducerea scopurilor propuse initial si tendinta unor stari de idealism.

 Uneori, surmenajul poate sa apara si cand persoana este incapabila sa faca fata solicitarilor cotidiene, devenind permanent supraaglomerata si lipsita de energie. Recunoasterea semnelor stresului si surmenajului poate ajuta la reducerea efectelor negative.

 Pentru a preveni si trata sindromul „burnout”, trebuie sa recunoastem usor simptomele enumerate anterior si sa incercam sa-i identificam cauzele posibile, multe dintre strategiile preventive fiind asemanatoare cu cele recomandate pentru controlul si prevenirea stresului. Pe plan fizic este posibil sa se produca ameliorari prin marirea numarului orelor de somn si ameliorarea calitatii somnului.

 Celor deja afectati de acest sindrom li se recomanda: – sa consulte din timp un specialist caruia sa ii prezinte suspiciunile si simptomele; – sa urmeze o dieta sanatoasa, cu mic dejun consistent si mese echilibrate in timpul zilei, bogate in proteine si capabile sa sustina energetic nevoile corpului; – sa faca miscare, plimbari in aer liber sau sporturi (cele care combina elementele de dinamism si de relaxare musculara cu meditatia si antrenamentul mental sunt cele mai potrivite).

 Extrem de important este: – sa invatati sa va asumati obiective cat mai realiste, care sa dea claritate dezideratelor propuse; – sa va luati mai mult timp liber pentru voi dupa orele de program (scoala/serviciu); – sa va acordati mai mult timp prin gasirea si practicarea unor activitati care sa va faca placere; – pe plan social, sa mentineti o viata echilibrata si sa petreceti timp cultivand relatii pozitive cu persoanele din jurul vostru, inclusiv cu partenerul de viata, copiii si prietenii.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU