Manastirea Arnota

joi, 21 octombrie 2021

Aflata in apropierea unei alte manastiri foarte apreciate de credinciosi si anume Govora, Manastirea Arnota, cu obste de maici, din satul Bistrita, comuna Costesti, judetul Valcea, are hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”.

 Conform traditiei, dupa o lupta grea cu turcii pe care n-a putut-o castiga, domnitorul Matei Basarab (1632-1654), urmarit de dusmani, s-a retras in plaiurile Valcei, gasind adapost in Muntii Arnotei in rogozul unui lac. El a fagaduit cerului ca, daca va scapa cu viata, va construi o manastire pe locurile respective. Tinandu-si promisiunea, domnitorul a ridicat intre anii 1633-1634 biserica de zid a manastirii pe locul unei biserici mai vechi. Prima atestare documentara a sfantului asezamant dateaza din 1636, iar in 1638 primeste hrisovul de danie de la ctitorii sai: Matei Voda si Elena Doamna, sotia sa.

 In 1648 au fost aduse si reinhumate aici ramasitele pamantesti ale lui Danciu Vornicul, tatal lui Matei Basarab, fost ostean al lui Mihai Viteazul. Alaturi de acesta este adus si trupul ctitorului, ingropat initial la Targoviste si fiind mutat dupa rascoala seimenilor.

 Intre 1705-1706, sfantul voievod martir Constantin Brancoveanu renoveaza biserica, adaugandu-i pridvorul si turla pe care le-a pictat. Domnitorul a restaurat pictura, a reconstruit catapeteasma, adevarata opera de arta pastrata in zilele noastre la Muzeul de Arta din Bucuresti si inlocuieste usa bisericii cu una sculptata din lemn de castan. Pictura bisericii a fost executata de „Stroe ot Targoviste” in 1644 si definitivata de popa Dumitru. Lucrarea are o deosebita valoare documentara, foarte sugestiv fiind portretul lui Matei Basarab.

 Desi in timp au fost facute mai multe reparatii in secolul al XIX-lea, cladirile din jur mai ales, au ajuns intr-o adevarata stare de degradare. De aceea domnitorul Barbu Stirbei (1849-1856) darama vechile cladiri ridicand altele in stil neogotic, dupa planurile arhitectului Ioan Schllater. Alte reparatii au fost executate in anii 1907 si 1935. Intre 1954-1958 s-au facut reparatii si restaurari generoase, si s-a construit o fantana noua, realizandu-se si instalatie de apa curenta. In 1979 s-a terminat consolidarea bisericii si a fost inlocuit acoperisul vechi cu unul din tabla de plumb.

 Biserica manastirii este o constructie mica, avand o linie simpla si sobra. Ridicata dupa un plan trilobat prezinta abside poligonate si pridvor. Are o turla inalta deasupra naosului si o alta mai mica pe pridvor. Fatadele au fost impartite in doua registre de un brau din caramida aparenta. Registrul inferior este ornamentat cu firide rotunjite iar cel superior cu ocnite adancite. Peretii si turlele au decoratii din caramida aparenta.

 Arnota a fost initial manastire de calugari dar din anul 2000 a devenit manastire de maici. Dupa anul 2003 s-au construit Paraclisul Sfantul Ilie, chilii, trapeza si arhondaricul.

 Manastirea pastreaza numeroase moaste: particele din cele ale pruncilor ucisi din porunca lui Irod, din mana Sfantului Apostol Filip, ale Sfintei Mucenite Parascheva, ale Sfantului Maxim Marturisitorul, ale Sfintei Mucenite Marina, degetul Sfantului Grigorie Decapolitul.

IRINA STOICA