Mozart... inainte de Mozart

luni, 29 noiembrie 2021

Wolfgang Amadeus (nascut Joannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus, 1756-1791) a fost al doilea copil al sotilor Anna Maria si Leopold Mozart. Doar mama nu avea o educatie muzicala, insa tatal a fost un reputat violonist si pianist, pedagog muzical si mai ales compozitor.

 Cei doi soti au trait drama pierderii a cinci copii inainte ca acestia sa fi implinit un an, insa au fost daruiti cu alti doi, ale caror calitati artistice dainuie si astazi, facând nemuritor acest nume. Vorbim in acest caz despre sora lui Wolfangerl, cum era alintat viitorul compozitor, nascuta cu cinci ani inaintea lui: Maria Anna Walburga Ignatia (1751-1829), careia in familie i se spunea Nannerl.

 Ambii copii au primit o sanatoasa educatie muzicala de la tatal lor, ceea ce le-a trasat in buna parte destinul artistic, pe un remarcabil fagas al valorii autentice. Niciodata intre ei nu a existat vreo urma de rivalitate, dimpotriva, ei lucrând impreuna, atât la deprinderea tainelor muzicii, cât si in zona creatiei.

 Foarte apropiati sufleteste, copiii Mozart ajunsesera chiar sa dezvolte un limbaj secret, copilaria lor curgând intr-o armonie perfecta si o complementaritate care, fara indoiala, si-a pus accentul asupra unora dintre creatiile lui Wolfgang Amadeus.

 Aceasta nu inseamna ca specialistii in domeniu si istoricii muzicali nu au identificat si unele elemente generatoare de intrebari ramase fara raspuns. Totusi, ca sora mai mare si cu certitudine admiratoare totala a talentului genial dovedit de fratele sau, Maria Anna a ramas cumva intreaga sa viata in penumbra acestuia.

 Initiata de apreciatul pedagog care era Leopold in interpretarea la clavecin de la vârsta de 8 ani, Nannerl a dovedit un talent precoce, in acelasi timp insa fiind, in mod inconstient, si un fel de calauza in primele taine ale muzicii pentru fratele ei mai mic.

 In timp ce ea exersa la clavecin, baiatul invata prin imitare aceleasi lucruri si la fel de repede, cum avea sa constate chiar tatal profesor. Si nu era vorba doar despre interpretare. Barbatul descifra uluit, când Wolfgang avea numai 5 ani, o arie compusa de cel mic. Motiv destul de logic ca el sa-si puna in mod reflex intrebarea daca nu cumva acesta o copiase pe surioara lui. Nu era insa cazul.

 Leopold se bucura de o apreciere binemeritata in rândul oficialitatilor vremii, astfel ca si-a putut prezenta talentatii copii si discipoli in cadrul unor reprezentatii muzicale marcante, aspect ce le-a facilitat drumul spre inaltimile genului. Cei doi copii Mozart au avut astfel onoarea de a cânta in fata imparatesei Maria Tereza.

 Desi succesele lor fulminante au fost intrerupte de o scarlatina contractata de baiat, la revenirea pe scena acesta a uimit asistenta nu numai prin interpretari remarcabile la clavecin, ci si la vioara. Fapt ce l-a determinat pe ambitiosul tata sa noteze cu o mândrie nedisimulata: „Fiica mea, desi in vârsta de numai 12 ani, este una dintre cele mai pricepute interprete din Europa si, intr-un cuvânt, baiatul meu de nici opt ani stie mai multe decât un om de 40 de ani.” 

 Nimeni nu poate contesta calitatile artistice iesite din comun ale lui Wolfgang Amadeus, insa cu certitudine altul ar fi fost destinul sau, daca nu ar fi existat tatal lui. Imbatat de talentul si succesul fiului, Leopold i-a retezat abrupt Mariei Anna visele si sperantele justificate de asemenea prin calitatile deosebite.

 Pentru a-i finanta turneele baiatului, el i-a refuzat tinerei sprijinul in continuarea activitatii interpretative si componistice, obligând-o la o cariera modesta in predarea pianului si chiar hotarându-i viata sentimentala, prin respingerea unui pretendent la mâna ei si impunerea altuia, preferat de el!

 O vreme, situatia nefireasca nu a parut sa afecteze relatiile dintre „Nannerl” si „Wolfgangerl”. Cu timpul insa, mai ales dupa casatoria tânarului Mozart cu verisoara sa Constanze Weber, a aparut o oarecare bariera intre ei.

 Entuziastul Wolfgang adusese o vreme elogii binemeritate compozitiilor surorii sale, pe care le interpreta cu mult succes, insa pâna intr-o zi, când tatal lor i-a interzis Mariei Anna sa mai compuna, potrivit mentalitatii vremii ca era dezonorant pentru o femeie sa se ocupe de asa ceva.

 Uimitoarea copila de odinioara, care promitea sa devina o artista de prim-rang in lume, a devenit astfel o mama devotata si un bun pedagog in predarea muzicii, in timp ce fratele ei s-a bucurat de o cariera fulminanta, dar macinat de boli ce aveau sa-i aduca sfârsitul vremelnic.

 Wolfgang Amadeus a murit in geroasa zi de 5 decembrie 1791. Sora lui a trait pâna la vârsta de 78 de ani. In 1821, ea primise vizita lui Franz Xaver, fiul marelui compozitor, nascut cu numai cinci luni inainte de moartea acestuia. Maria Anna nu-l mai vazuse de atunci, dar devenit el insusi un compozitor si pianist apreciat, tocmai dirijase in Salzburg Requiemul tatalui sau.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU