Cetatea Alba Carolina

luni, 29 noiembrie 2021

Adevarat simbol al istoriei noastre si al unitatii nationale, orasul Alba Iulia se mândreste cu cetatea Alba Carolina, inaltata pe Dealul Citadelei, in zona medievala.

 Este o fortareata cu bastioane tip Vauban construita la inceputul secolului al XVIII-lea, având rol de aparare a Imperiului Habsburgic impotriva Imperiului Otoman. In acelasi timp fortificatia urmarea consolidarea puterii habsburgice pe plan local.

 Constructia a fost ridicata pe locul altor doua mai vechi si anume Castrul Roman al Legiunii a XIII-a Gemina datând din jurul anului 106 si Cetatea Medievala Balgrad din secolele XVI-XVII.

 Proiectul a fost lansat de principele maresal Eugeniu de Savoia, care a introdus in imperiu sistemele de fortificatie de tip Vauban, elaborate in Franta in timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea si a fost realizat de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti. Arhitectul a condus si prima faza a lucrarilor dar a fost secerat de ciuma si isi doarme somnul de veci in Catedrala orasului.

 Constructia a fost realizata in timpul imparatului Carol al VI-lea, intre anii 1715-1738. Piatra de temelie a fost pusa la 4 noiembrie, la bastionul de pe latura de nord, dedicat imparatului si lucrarile au fost executate de 20.000 de iobagi români adusi din toata Transilvania. Ca pictori au fost folositi mesteri italieni iar sculpturile la porti si bastioane au fost realizate de o echipa vieneza condusa de sculptorul Johann Kong. Zidurile au fost ridicate din caramida si piatra printr-o tehnica speciala care putea provoca ricosarea ghiulelelor. Lucrarile intrerupte in 1738 din lipsa de fonduri si considerente strategice au fost reluate in câteva rânduri pâna in 1873.

 Ansamblul este compus din trei sisteme de aparare specifice sistemului Vauban. Corpul principal are forma unui heptagon neregulat cu o imagine stelata oferita de cele sapte bastioane. Intreaga fortificatie ocupa o suprafata de 100 hectare iar bastioanele, alternate cu raveline strabatute de galerii cu bolta si delimitate de santuri adânci. Zidurile au la baza grosimea de 2,5 metri si inaltimea de 10 metri. Sunt unite prin ziduri drepte numite curtine in fata carora sunt amplasate corpurile mari, asa-zisele raveline amintite mai sus. Daca linia a doua este formata din acest fel de raveline si redute de pe care se executau trageri indepartate, linia externa era alcatuita din contragarzile care protejau fetele bastioanelor.

 Cetatea constituie cel mai impunator monument baroc al Transilvaniei, o particularitate deosebita fiind data de succesiunea celor sase porti situate pe axa est-vest. In interiorul cetatii sunt situate mai multe obiective turistice. In piata acesteia este situat Muzeul Roman Principia in care poate fi admirat echipamentul complex al soldatului roman, reconstituit de specialisti.

 Tot aici se afla „Babilonul”, cladire care gazduia soldatii armatei habsburgice, recrutati din diferite zone si vorbind fiecare alta limba. Aceasta cladire fiind transformata in Muzeul National al Unirii. Vizavi de aceasta se afla edificiul cunoscut sub numele de Sala Unirii unde s-au tinut la 1 decembrie 1918 lucrarile Marii Adunari Nationale. In apropiere poate fi vizitat singurul muzeu de arta sacra din România, numit Museikon.

 In zona se afla Catedrala Romano-Catolica ridicata la inceputul secolului al XIII-lea, cea mai veche catedrala din Transilvania. In stricta apropiere poate fi admirata Catedrala Incoronarii, catedrala ortodoxa in care la 15 octombrie 1922 au fost incoronati regele Ferdinand si regina Maria ca suverani ai României Mari.

IRINA STOICA