13 ianuarie 532 – Declansarea rascoalei Nika, la Constantinopol

luni, 17 ianuarie 2022

In stravechiul Bizant, cursele de care disputate intre factiunile Verzilor si Albastrilor erau la fel de apreciate ca meciurile dintre marile echipe de fotbal de azi, iar pasiunile stârnite de ele depaseau adesea limitele sportivitatii, ducând la tulburari sociale.

 O asemenea situatie s-a intâmplat in anul 532, in cursul domniei lui Justinian. Arestati pentru incalcarea ordinii, mai multi lideri ai galeriilor Verde si Albastra au fost condamnati la moarte prin spânzuratoare. Când multimile i-au cerut imparatului, pe Hipodrom, sa-i gratieze, acesta le-a ignorat.

 Furiosi, suporterii celor doua factiuni s-au revoltat si au incendiat mai multe cladiri administrative, inclusiv cea a Pretoriului, sediul prefectului orasului. Speriat de evolutia lucrurilor, Justinian a acceptat sa-i demita pe trei ministri nepopulari.
 Zeci de mii de oameni au iesit pe strazi scandând. Trupele imperiale au facut cu greu fata situatiei si, dornic sa tempereze multimea, Justinian a venit iarasi pe Hipodrom, pe 18 ianuarie, cu Biblia in mâna, jurând pe ea ca-i va ierta pe rasculati si le va satisface doleantele.
 Dar multimea l-a aclamat ca imparat pe nepotul unui fost suveran, Hypatius. Amenintat cu detronarea, Justinian a vrut sa fuga din Capitala, iar consilierii l-au incurajat sa o faca, temându-se pentru vietile lor. Dar imparateasa Teodora s-a opus categoric: „Am imbracat aceasta purpura imperiala si o voi purta toata viata mea. Nu vreau sa traiesc ziua când oamenii nu mi se vor adresa ca unei stapâne”.

 Rusinat de curajul sotiei sale, Justinian a ordonat generalilor sai de incredere, sa aduca trupe in Hipodrom. A urmat un masacru general, in urma caruia se estimeaza ca peste 35.000 de rasculati au fost ucisi. Rascoala Nika a fost inabusita, dar cursele de care nu s-au mai tinut la Constantinopol multa vreme dupa aceea.

GABRIEL TUDOR