Evadare dintr-un lagar nazist... cu avionul

S-au scris numeroase carti, s-au facut filme artistice ori documentare despre indraznetele tentative de evadare din lagarele naziste, intreprinse de detinutii sau prizonierii de razboi inchisi aici, dar cu siguranta ca niciuna nu se compara cu a pilotului sovietic Mihail Deviataev (1917-2002). Daca altii au fugit din lagare prin tuneluri, inchisi in lazi cu rufe sau prin tevi de canalizare, Deviataev a facut-o, elegant, zburând cu avionul!

 Al treisprezecelea copil al unei familii de tarani saraci de pe Volga, Deviataev fusese caraus pe acest fluviu inainte de a fi inrolat in armata si trimis la scoala de piloti militari, pe care a absolvit-o cu calificative foarte bune in 1940. Botezul focului l-a primit pe 24 iunie 1941, la doar câteva zile de la invazia nazista in URSS, când a doborât un bombardier Junkers Ju 87 „Stuka”.

 Câteva luni mai târziu, a fost ranit serios la picior intr-un duel aerian, fiind spitalizat o buna perioada de timp. Dupa ce s-a insanatosit a cerut sa fie trimis din nou pe front, dar initial a fost numit doar pilot pe un avion medical, Polikarkop Po-2. Abia in mai 1944 i s-a incredintat iar mansa unui avion de vânatoare, cu care a efectuat 180 de misiuni de zbor, reusind sa doboare in total noua avioane germane.

 Pe 13 iulie 1944, el a fost doborât insa, de forte naziste superioare, deasupra orasului Lvov. Desi ranit, s-a parasutat si a ajuns cu bine la sol, insa a fost capturat si trimis in lagarul de concentrare de la Lodz.

 Incercând sa scape, a sapat un tunel pe sub gardul lagarului, dar a fost prins si expediat in lagarul mortii de la Sachsenhausen. Aici, avea sa descopere ca sansele de supravietuire pentru un pilot sovietic erau infime – garzile naziste ii trata pe piloti cu o deosebita brutalitate. Ca atare, a imprumutat identitatea unui consatean, pe nume Nikitenko, soldat in trupele de infanterie si ucis pe front si a reusit sa supravietuiasca.

 Dar la finele lui 1944, impreuna cu alti 500 de prizonieri de razboi a fost trimis pe insula Usedom din Marea Baltica, unde se afla celebra baza de rachete nazista Peenemunde. Cum baza era inconjurata de mare, orice incercare de evadare parea imposibila. Si totusi, Deviataev a gasit o solutie: sa fuga la bordul unui avion.

 A convins câtiva camarazi sovietici sa i se alature si pe 8 februarie 1945, in timpul prânzului, profitând de faptul ca majoritatea gardienilor care ii pazeau se aflau la popota si mâncau, ei au atacat sentinela ramasa si au ucis-o cu o ranga. Deviataev a imbracat rapid uniforma germanului ucis si a inceput sa-si „mâne” camarazii catre pistele de decolare. Ajuns aici, a sarit in carlinga unui avion, urmat de ceilalti – noua in total.

 Pilotul a incercat sa porneasca motorul, dar acesta nu a scos niciun zgomot. Realizând ca avionul nu are baterie, Deviataev le-a cerut celorlalti sa ia o baterie de la aparatul vecin. Dupa ce au montat-o, motorul a pornit. Doar ca Deviataev nu mai pilotase niciodata un Heinkel He 111 – aparat de bombardament – asa ca pâna sa invete comenzile a facut doua ture de pista, sub tirurile disperate ale germanilor, care pricepusera, in sfârsit, ce se intâmpla.

 In cele din urma, a decolat si s-a avântat spre cer, indreptându-se catre est. Doua avioane de vânatoare germane au plecat sa-l intercepteze, dar Deviataev s-a ascuns in nori, iar pilotii germani au abandonat urmarirea, neavând suficient combustibil la bord.

 Deviataev s-a indreptat apoi catre teritoriul URSS, unde, fireste, a fost luat la tinta de tunurile antiaeriene sovietice. Reusind totusi sa aterizeze, a fost arestat imediat alaturi de colegii lui, de catre oamenii NKVD,– nimanui nu-i venea sa creada ca un pilot rus putea evada dintr-un lagar nazist cu un avion german!

 Deviataev a fost inchis si supus la nenumarate interogatorii, fiind suspectat de spionaj in favoarea Germaniei naziste. Eliberat in 1945, a fost totusi exclus din armata si a fost nevoit sa lucreze ca zilier la o cooperativa agricola de productie. Abia in 1957 dosarul lui a fost revazut, iar Deviataev a primit distinctia de Erou al Uniunii Sovietice, devenind subiectul a numeroase articole de ziar si al unor carti despre razboi.

GABRIEL TUDOR