Povestiri despre cadere si inaltare

La inceputul acestui an, la editura Humanitas Fiction, in colectia Raftul Denisei, a aparut volumul de schite si povestiri Lady Macbeth din Mtensk al scriitorului rus Nikolai Leskov (in traducerea Adrianei Liciu).

 O lectura asteptata de iubitorii de literatura si asta deoarece, dincolo de celelalte povestiri, volumul cuprinde si cea mai cunoscuta nuvela a scriitorului, cea care da si titlul volumului, Lady Macbeth din Mtensk, publicata initial in 1865 in revista Epoha, condusa de F.M. Dostoievski. Inspirata de cunoscuta si tulburatoarea piesa shakespeariana, povestirea a stat la baza operei lui Dmitri Sostakovici care a avut premiera in 1934 la Leningrad si Moscova si care a fost salutata de presa sovietica drept o capodopera.

  „Patru morti..., trei ucigasi si o sinucidere. Scene pasionate de dragoste... o sarbatoare de nunta fastuoasa (...) Lady Macbeth este o provocare la adresa oricarei traditii de opera, o respingere a tot ce este trivial si pompos in opera – este o lucrare de o stralucire si cutezanta exceptionale, o opera de o mare maiestrie si maturitate”, scria unul dintre cronicarii rusi ai vremii. Iar despre opera sa, Sostakovici explica: „Poate fi numita o opera satirico-tragica. In ciuda faptului ca Ecaterina Lvovna isi ucide sotul si socrul, simpatizez totusi cu ea. Am incercat sa-i desenez viata de zi cu zi intr-o maniera intunecata si satirica, «satiric» neinsemnand «amuzant». Dimpotriva, am incercat sa creez o satira... ce inlatura mastile si te face sa ai aversiune fata de opresiunea nelegiuita si hartuielile vietii de negustor”.

 Cat priveste volumul publicat de Humanitas Fiction, in prezentarea editurii se spune ca, luate laolalta, naratiunile, de la istoriile grotesti pana la povestirile pline de talc, „alcatuiesc portretul aceluiasi personaj: omul rus al secolului al XIX-lea, cu „apetitul lui pentru cadere si inaltare“, cu micile lui vanitati si meschinarii, cu gesturi grandioase si veleitati niciodata implinite”, povestiri „clocotitoare, pline de ironie, dar lasand sa se intrevada un substrat mult mai profund”.

 Iata primele randuri ale povestirii „Lady Macbeth din Mtensk” care nu anticipeaza defel finalul tragic: Katerina Lvovna nu era frumoasa din nastere, dar era o femeie foarte placuta la vedere. Nu trecuse de douazeci si patru de ani si nu era inalta, dar era bine facuta, cu gatul parca daltuit in marmura, umeri rotunzi, sani tari, nasuc drept, finut, ochi negri, vii, frunte inalta, alba, iar parul ii batea in albastru de negru ce era. O maritasera cu unul de-al nostru, negustorul Izmailov din Tuskari, gubernia Kursk, nu din dragoste ori ca ar fi existat vreo atractie, ci asa, pentru ca Izmailov o ceruse, iar ea era fata saraca si nu avea de ales... Copii, dupa cei cinci ani de cand se maritase cu Zinovi Borisici, Katerina Lvovna n-avea.

 Despre Nikolai Semionovici Leskov se stie ca s-a nascut in satul Gorohovo din gubernia Oriol, in anul 1831. La 30 de ani se afla la Sankt-Petersburg, unde colaboreaza la diferite ziare si reviste, dar cariera literara si-a inceput-o un an mai tarziu, odata cu publicarea nuvelei Pogassee delo (O afacere stinsa), semnata cu pseudonimul Strebnitki, pe care si l-a pastrat, pentru unele scrieri, pana in 1869.

 Au urmat, in 1863, nuvele ca Jitie odnoi babi (Viata unei femei) si Ovtebik (Boul moscat), iar in 1864 romanul Nekuda (N-ai incotro) si mai cunoscuta povestire Lady Macbeth din Mtensk (Lady Macbeth mtenskogo uezda). Nikolai Leskov s-a bucurat de pretuirea unor confrati ca Tolstoi, Cehov sau Gorki. Desi mai putin cunoscut in afara Rusiei, este considerat unul dintre marii autori rusi ai secolului al XIX-lea.

GEORGE CUSNARENCU