Pamantul, o viitoare planeta a termitelor?

luni, 11 aprilie 2022

Dupã o eventuala extinctie a speciei umane, ar putea alte animale sa evolueze spre abilitati si inteligenta complexa asemanatoare omului?

 Cercetatorii fac eforturi mari de imaginatie pentru a conceptualiza ideea unor specii de animale a caror evolutie, ulterioara unei Apocalipse, ar putea conduce la dobandirea unor indeletniciri specifice omului de azi sau de ieri.

 Dougal Dixon, geolog, scriitor stiintific si autor al cartii „Ce vine dupa Om: O Zoologie a viitorului”, aparuta in 1998, a declarat pentru LiveScience, ca „o asemenea posibilitate ar fi conceptul de convergenta”.

 Despre ce ar fi vorba? Convergenta „este un proces evolutiv prin care doua organisme neinrudite ajung sa dezvolte trasaturi similare pentru a reusi intr-un anumit mediu sau pentru a umple o anumita nisa”.

 Exemplul clasic, explica Dixon, este forma pestelui. Cu corpurile lor elegante, asemanatoare unei torpile si aripioarele stabilizatoare, pestii sunt optimizati pentru viata in apa. Cu toate acestea, desi delfinii au dezvoltat un plan corporal foarte asemanator, spre deosebire de pesti, ei sunt mamifere cu sange cald, care respira aer, cu un fundal evolutiv total diferit.

 O trasatura care ii face pe oameni sa fie deosebit de buni la constructie si la rationamentul spatial sunt mainile noastre dibace, potrivit cercetarilor de la Universitatea din Manchester. „Pentru a indeplini acelasi rol ecologic ca si oamenii, adica construirea de orase si modificarea puternica a mediului nostru, o alta specie ar trebui sa dezvolte o capacitate similara de a folosi obiectele. Cu alte cuvinte, ar avea nevoie de degetele mari opozabile sau cel putin de echivalente ale degetelor mari.

 Alte primate, cum ar fi cimpanzeii (Pan troglodytes) si bonobo (Pan paniscus), rudele noastre vii cele mai apropiate, au deja degetele mari opozabile pe care le folosesc pentru a face unelte in salbaticie. Este posibil ca, daca oamenii dispar, acesti hominizi sa ne inlocuiasca pe noi hominienii, ceva de genul filmului Planeta Maimutelor”, spune Dixon.

 Exista un precedent pentru acest tip de suprapunere: la urma urmei, specia noastra a reusit sa reziste celei inteligente de Neanderthalieni in timpul celei mai recente epoci glaciare, acum 40.000 de ani, potrivit unui studiu din 2021 publicat in revista Nature.

 Astfel, probabil ca ar fi nevoie de sute de mii sau chiar milioane de ani de evolutie pentru ca alte maimute sa dezvolte capacitatea de a crea si de a folosi unelte sofisticate, asemanatoare celor utilizate de oameni. Pentru a adauga si un context la acest scenariu, sa amintim ca stramosul comun al oamenilor moderni si al cimpanzeilor a trait in urma cu aproximativ 7 milioane de ani, dupa cum scrie Live Science.

 Nu mai putin adevarat, in acest caz, este si faptul ca orice dezastru suficient de puternic pentru a distruge oamenii este probabil sa distruga si cimpanzeii, ceea ce ar face loc unui alt candidat care sa umple nisa si sa ajunga, evolutiv, sa foloseasca instrumentele complexe: pasarile.

 Cand dinozaurii non-aviari au disparut acum 66 de milioane de ani, mamiferele s-au dezvoltat pentru a umple multe dintre nisele libere. Daca oamenii ar disparea, este posibil ca pasarile, singurii dinozauri supravietuitori, sa poata prelua rolul de cele mai inteligente si mai destepte animale terestre.

 In ciuda stereotipurilor, dimpotriva, pasarile sunt foarte inteligente: unele pasari, cum ar fi ciorile si corbii, au o inteligenta care rivalizeaza chiar si cu a cimpanzeilor, conform cercetarilor publicate in anul 2020 in revista Science. Iar unele pasari isi pot folosi picioarele si ciocul cu indemanare pentru a modela sarma in carlige, potrivit unui studiu faimos din 2002, publicat de Science. Mai mult, papagalii cenusii africani (Psittacus erithacus) atunci cand sunt dresati pot invata mai mult de 100 de cuvinte si pot face calcule matematice simple, inclusiv intelegerea conceptului de zero, amintea LiveScience.

 Pasarile se pot aduna impreuna in grupuri mari, iar unele, cum ar fi tesatorii sociabili (Philetairus socius), sunt in stare sa construiasca locuri de cuiba-rit comunale. Unele cuiburi ale tesatorilor sociabili raman ocupate de pasari timp de zeci de ani, potrivit cercetarilor publicate in jurnalul Frontiers in Ecology and Evolution.

 Sa nu ne amagim, insa, aceste locuinte arboricole nu ar semana prea mult cu metropolele umane. Dar exista un alt grup de animale, extrem de pricepute la manipularea obiectelor cu ajutorul membrelor lor.

 „Inteligenta modifica un comportament ca urmare a influentei mediului inconjurator”, declara Jennifer Mather, cercetator in domeniul inteligentei  cefalopodelor de la Universitatea Lethbridge din Alberta, Canada, pentru Live Science. Din aceasta perspectiva, „caracatitele sunt probabil cele mai inteligente animale non-umane de pe Pamant”.

 Ele pot invata „sa deosebeasca obiectele reale de cele virtuale”, potrivit cercetarilor din 2020 publicate in The Biological Bulletin, si chiar isi pot proiecta mediul indepartand algele nedorite din barlogurile lor si baricadand intrarea cu scoici, potrivit unui studiu din jurnalul Communicative and Integrative Biology si stiu sa traiasca in comunitati restranse.

 Dar pana sa evolueze spre acel urmas al omului, care sa stie sa foloseasca uneltele, caracatitelor le-ar fi greu sa se adapteze mai intai la viata de pe uscat. Vertebratele au fier in celu-lele lor sangvine, care se leaga de oxigen foarte eficient. In schimb, caracatitele si rudele lor au cupru in sange, care se leaga de oxigen, dar mai putin eficient, drept urmare, caracatitele sunt constranse sa traiasca in ape saturate cu oxigen, spre deosebire de aerul de pe uscat.

 „Metabolismul lor este ineficient”, spune Mather. Din aceasta cauza, Mather crede ca este putin probabil ca si caracatitele si alte cefalopode sa faca tranzitia catre uscat si sa preia mantaua umanitatii drept cel mai inteligent animal terestru. Cercetatoarea da credit insectelor sociale, precum furnicile si termitele.

 „Cred ca insectele sunt mai dure decat noi”, e de parere Mather. „Din pacate, ele sunt mai dure si decat cefalopodele”. Iar explicatia suna asa: „Insectele sunt incredibil de adaptabile la diferite tipuri de medii. Ele exista de 480 de milioane de ani, potrivit Muzeului de Istorie Naturala din Londra. In acea perioada, au evoluat pentru a umple aproape fiecare nisa imaginabila, de la zbor, la vizuini, la inot pana la construirea de turnuri elaborate asemanatoare orasului.

 Organizarea coloniilor de furnici si termite probabil seamana cu civilizatia umana mai mult decat orice alta specie non-umana de pe Pamant. Se stie ca furnicile cresc ciuperci, conform cercetarii publicate in 2017 in jurnalul Proceedings of the Royal Society B, iar termitele pot comunica pe distante lungi in interiorul coloniilor lor folosind vibratii, potrivit unui studiu din 2021 in jurnalul Scientific Reports. Daca oamenii dispar, este posibil ca aceste colonii de insecte sa cucereasca lumea – presupunand ca supravietuiesc schimbarilor climatice.

 In fine, toate aceste teorii sunt doar speculatii; este practic imposibil de prezis cu adevarat cum se va desfasura evolutia pe o scara de timp geologica.

GEORGE CUSNARENCU