Filme contrazise de realitate

Daca ai invatat majoritatea lucrurilor pe care le stii despre lume din filme si emisiuni de televiziune, ar trebui sa afli si ca acestea nu sunt prea apropiate de adevar. Mai ales cand vine vorba de stiinta. Filmele si emisiunile TV sunt pline de stereotipuri, repetate de atatea ori, in atatea pelicule diferite, incat in cele din urma, incepem sa credem ca sunt reale.

 La urma urmei, o modalitate eficienta de a convinge pe cineva ca o afirmatie falsa este valabila este sa o repeti la nesfarsit. Merita sa examinam aceste stereotipuri pentru a ne da seama ce este adevarat si ce este cu totul fals. Asadar, iata cateva dintre intrigile stupide din punct de vedere stiintific pe care Hollywoodul continua sa ni le ofere.

Folosim doar 1 la suta din creier, doar uneori

 Mitul filmului: Creierul uman foloseste doar o mica parte din capacitatile sale, de obicei 10%. Cu drogurile sintetice potrivite, o persoana poate debloca restul de 90% din puterea creierului sau (cum se intampla in filmul Lucy). Acest lucru ii va permite sa acceseze capacitati mentale care altfel ar fi imposibile, cum ar fi capacitatea de a efectua ecuatii matematice complexe sau puteri psihokinetice.

 Realitatea: Diversi teoreticieni au speculat timp de secole ca in creierul uman ar exista un potential neexploatat. Dar nu este adevarat ca 90% din puterea creierului nostru ramane nefolosita. Daca ar fi asa, creierul nostru ar fi extrem de ineficient. In timp ce unele parti ale creierului sunt inactive in diferite momente ale zilei, pe o perioada de 24 de ore folosim 100% din capacitatile creierului nostru. Atunci cand accidentele vasculare cerebrale si alte boli provoaca leziuni cerebrale, chiar si o mica reducere a functionalitatii are efecte masive asupra vietii unei persoane.

Ingropat de viu, dar cu sanse mari de supravietuire

 Mitul filmului: Daca cineva este ingropat de viu, mai exista speranta de supravietuire. O persoana ingropata poate astepta cateva ore sau chiar zile pentru a fi salvata. Uneori, persoana respectiva chiar isi sapa singura calea de iesire din propriul sicriu.
 
 Realitatea: A fi ingropat de viu este una dintre cele mai universale temeri ale umanitatii si asta pentru un motiv foarte bun: daca ai fi pus intr-un sicriu si ai fi acoperit sub doi metri de pamant, ai fi un om mort. Primul tau pericol ar fi sa ramai fara oxigen. Desi estimarile difera in ceea ce priveste durata de timp in care o persoana poate supravietui intr-un sicriu sigilat, consensul este de aproximativ 60 de minute – si asta daca nu irosesti mai mult oxigen prin panica. Pentru a avea vreo sansa de supravietuire, ai avea nevoie ca salvatorii sa inceapa sa te scoata din momentul in care ai fost ingropat. Este si mai putin probabil sa supravietuiesti singur. Chiar daca ai putea cumva sa iesi din sicriu si sa patrunzi in pamantul din jur, asa cum face Beatrix Kiddo in filmul lui Tarantino, Kill Bill Vol. 2, acel pamant te-ar coplesi si te-ar sufoca imediat.

Daca esti lovit in cap, iti fuge memoria

 Mitul filmului: Tot ce este nevoie pentru ca cineva sa dezvolte amnezie este o rana la cap, care se poate intampla in orice fel de moduri. Odata ce a suferit o leziune cerebrala traumatica, o persoana uita fiecare aspect al vietii sale anterioare, dar, in rest, nu sufera niciun efect negativ. In unele filme, amnezia poate face, de asemenea, ca subiectul sa creada ca este o persoana complet diferita de cea care era inainte.

 Realitatea: Amnezia este o afectiune medicala. Exista cel putin sapte varietati de amnezie si niciuna dintre ele nu functioneaza asa cum ne fac sa credem majoritatea filmelor. Cele doua cele mai comune sunt: amnezia retrograda, care apare atunci cand o persoana uita amintirile de dinainte de aparitia amneziei, cum este cazul lui Harrison Ford in filmul Viata lui Henry, si amnezia anterograda, care apare atunci cand o persoana nu-si poate crea noi amintiri dupa aparitia amneziei, cum este cazul lui Guy Pearce in Memento. Amnezia retrograda este mai des descrisa in filme si emisiuni TV, dar in viata reala este mai frecvent cauzata de o boala, cum ar fi un accident vascular cerebral. In timp ce o leziune traumatica poate provoca ambele forme de amnezie, amnezia dureaza de obicei doar cateva secunde sau minute. Singura afectiune medicala care poate provoca o pierdere totala a identitatii unei persoane, precum cea experimentata de Jason Bourne, din seria de filme omonime, este o stare de fuga disociativa, nu amnezia. Dar acestea sunt extrem de rare in viata reala si sunt cauzate de traume psihologice, mai degraba decat fizice.

Hipnoza care iti fura mintea

 Mitul filmului: Mintea unei persoane nu este in intregime a ei. Un individ malefic (precum cel din comedia Un politist cu explozie intarziata) poate folosi hipnoza, mesajele subliminale sau un ser pentru a prelua controlul asupra mintii cuiva si a-l determina sa faca lucruri pe care altfel nu le-ar face niciodata.

 Realitatea: Hipnoza este o tehnica terapeutica reala, dar mult diferita de cum este descrisa in filme. Intr-un cadru clinic, un terapeut isi incurajeaza pacientul sa faca schimbari comportamentale pozitive, cum ar fi renuntarea la un obicei prost. Hipnoza nu functioneaza cu toata lumea si nu este infailibila nici macar pentru pacientii influentabili. Cel mai important este ca persoanele aflate sub hipnoza nu comit actiuni pe care altfel nu le-ar face niciodata daca ar fi pe deplin constiente. Versiunea hipnozei ca forma de control al mintii exista exclusiv in scenarii hollywoodiene, care nu sunt solide din punct de vedere medical.

Perfuzie cu „Serul adevarului”

 Mitul filmului: Pentotalul de sodiu, sau un alt compus similar, este un „ser al adevarului” care, odata injectat, face o persoana incapabila sa minta. Este adesea folosit de catre interogatori ca un substitut la indemana pentru tehnici de interogare mai violente.

 Realitatea: Pentotalul de sodiu este un sedativ care actioneaza prin suprimarea capacitatii creierului de a comunica cu sistemul nervos, ceea ce se crede ca limiteaza capacitatea de a indeplini functii de nivel inalt, cum ar fi inventarea de minciuni. Pentotalul de sodiu a fost folosit in anumite situatii pentru a incerca sa se afle adevarul – de exemplu, un judecator a permis ca acesta sa fie administrat atacatorului in masa din Aurora, Colorado, James Holmes, pentru a determina validitatea cererii sale de nebunie. Dar pentotalul de sodiu si alte barbiturice nu elimina complet capacitatea unei persoane de a minti, asa cum sugereaza filmele, si nu exista un astfel de ser.

Din criogenie in criogeneza, spre viitor

 Mitul filmului: O fiinta umana poate fi inghetata si mentinuta in viata pana cand este timpul sa fie dezghetata si reanimata. Acest lucru poate dura zeci de ani sau chiar secole si poate fi folosit ca modalitate de a mentine in viata un pacient bolnav in faza terminala pana la descoperirea unui leac pentru boala sa, ca o forma de pedeapsa pentru infractori sau ca o modalitate pentru un astronaut de a supravietui unei misiuni spatiale extrem de lungi.

 Realitatea: In prezent, exista tehnologia necesara pentru a ingheta criogenic fie creierul unei persoane, fie intregul corp la temperaturi de azot lichid (-196ºC). Aproximativ 300 de persoane au optat pentru a se criogeniza, dar in prezent nu dispunem de tehnologia necesara pentru a repara corpul unei persoane dupa ce a fost inghetat si dezghetat si poate ca nu vom avea niciodata. Atunci cand corpul unei persoane este inghetat la o temperatura atat de scazuta, gheata ii va afecta fatal celulele si tesuturile. Acest lucru necesita utilizarea de substante chimice crioprotectoare, care la randul lor sunt toxice pentru organism. Supravietuirea ar necesita nanotehnologie pentru a repara corpul la nivel molecular. Dezvoltarea acestei tehnologii ar necesita o investitie de sute de miliarde de dolari si zeci de ani de cercetare, fara o cerere economica clara. Chiar daca aceasta tehnologie ar fi posibila, cu siguranta ea nu va exista in timpul vietii noastre.

O conspiratie globala masiva bate filmul

 Mitul filmului: O conspiratie globala internationala controleaza in secret guvernele lumii. Aceasta conspiratie poate fi formata din oficiali guvernamentali, oameni de afaceri, membri ai unei societati secrete sau, uneori, din toate trei. De obicei, aceste conspiratii doresc sa manipuleze evenimentele din lume pentru a obtine beneficii proprii si a ramane la putere. Sunt formate din sute sau mii de persoane si fac totul in cel mai deplin secret.

 Realitatea: Nu putem sustine ca nu a existat niciodata o conspiratie guvernamentala care sa manipuleze evenimentele pentru un anumit rezultat. De exemplu, se stie ca in timpul Prohibitiei, guvernul SUA chiar a otravit o parte din alcool pentru a-i descuraja pe oameni sa il bea. Dar ideea ca un intreg guvern sau fiecare guvern este controlat de o vasta conspiratie de tip Illuminati este cel putin nerealista. Dr. David Robert Grimes, cercetator la Universitatea Oxford, a creat o ecuatie statistica pentru a determina probabilitatea ca o teorie a conspiratiei sa fie expusa. In ecuatia sa, cu cat mai multe persoane erau implicate intr-o conspiratie, cu atat mai mare era probabilitatea ca una dintre ele sa dezvaluie cumva secretul, in mod intentionat sau nu. Desigur, este imposibil sa demonstrezi cu certitudine ca lumea nu ar fi controlata de o conspiratie. Pentru ca, daca ar fi asa, nu am sti despre ea. Acesta este unul dintre motivele pentru care credinta in teoriile conspiratiei a persistat atat de mult timp.

GABRIEL TUDOR