Alcoolul unii il consuma, altii vorbesc despre el

duminicć, 07 noiembrie 1999
    
     Bauturile alcoolice, īn general, si vinul, īn particular, sunt grevate si de anumite semnificatii filosofice si simbolice, care si ele īsi vor spune cu prisosinta cuvāntul īn motivatia apelului la aceste produse.    
         
     Īn multe traditii si credinte arhaice, alcoolul este identificat cu focul vietii.     
     Bauturile alcoolice, īn general, si vinul, īn particular, sunt grevate si de anumite semnificatii filosofice si simbolice, care si ele īsi vor spune cu prisosinta cuvāntul īn motivatia apelului la aceste produse.    
         
     Īn multe traditii si credinte arhaice, alcoolul este identificat cu focul vietii. De aici n-a fost decāt un pas din a considera alcoolul ca sursa a inspiratiei creatoare, de unde si motivatia prezentei mai frecvente a alcoolului si a produselor sale la masa de lucru a scriitorilor, acestia vazānd īn el un excitant al corticalitatii si, implicit, al imaginatiei.    
     Dupa cum foarte bine a observat Gaston Bachelard, alcoolul nu numai ca excita capacitatile intelectuale, ci, uneori, si pe cele creatoare. Acest produs se īncorporeaza - subliniaza filosoful citat - īn ceea ce reprezinta efortul de a se exprima. Bachus - adauga tot el - este un zeu bun; facānd sa divagheze ratiunea, īmpiedica pe aceasta cale anchiloza logicii si prepara inventia rationala. Este bine sa stim, de asemenea, ca īn multe mitologii si traditii alcoolul, īn general, si vinul īn particular, simbolizeaza energia vitala si, mai mult decāt atāt, - esenta ei - energie care deriva din uniunea a doua elemente primordiale contrarii: apa si focul, alcoolul fiind considerat a fi īn aceasta conceptie „apa focului" sau „apa care arde."    
     Au existat si īn gāndirea unor oameni de mare talent si cultura, convingeri personale derivānd din exegezele si credintele de mai sus. Pentru scriitorul german Ernst Hoffmann, de exemplu, alcoolul īntruchipa, īntr-adevar, apa care arde. Pentru poetul american din secolul trecut Edgar Allan Poe tot alcoolul īntruchipa lichidul care te īneaca si care īti confera uitare si moarte. Si, ca la un facut, susnumitul poet se nimeri a muri din cauza drogului de care vorbim. O conceptie similara despre alcool si-a īnsusit si Jack London, o alta mare celebritate scriitoriceasca americana, care si el a cazut īn capcana dependentei alcoolice, si care si el din acest motiv a murit. Conceptii filosofice cāt se poate de originale exista si despre vin, care pe multi i-a īmpins īn mreaja sa. Astfel, unii vad īn acest produs un simbol al vietii ascunse, ca si al tineretii triumfatoare si secrete. El este considerat tot de catre multi, din cauza culorii sale rosii ca si a virtutilor nutritive care i se atribuie, drept o copie tehnologica a sāngelui.    
     Vinul, apoi, prin euforia pe care o genereaza, ca si prin stimularea celulei nervoase, este considerat a fi si o modalitate de defrānare a organismului si de scoatere a acestuia de sub tirania fortelor psihice si rationale. Avānd darul de a īndeparta valurile sub care ne ascundem personalitatea, vinul creeaza situatia de a aparea celor din jur asa cum suntem īn realitate. Nu īntāmplator anticii latini spuneau ca Vinum animi speculum, adica vinul este oglinda sufletului si ca Ex oculis, pocolis cognoscitur omnis, ceea ce tradus īnseamna ca īn ochi si la bautura se cunoaste totul.