Oamenii salamandra

miercuri, 26 martie 2008

 Anual, milioane de oameni din lumea intreaga sufera pierderea membrelor inferioare sau superioare, fie in urma unor accidente, fie din cauza unor afectiuni grave, ce necesita amputarea mainilor sau picioarelor, pentru salvarea vietii bolnavilor. Regenerarea membrelor taiate reprezinta de secole un ideal mult prea indepartat pentru medicina. Gratie cercetarilor si descoperirilor recente, acest ideal ar putea deveni insa realitate mult mai curand decat ne-am astepta.

Savantii ar putea avea un aliat neasteptat in cautarile lor: o soparla care de milenii i-a fascinat pe oameni, prin capacitatile sale uimitoare, si care tocmai de aceea a fost considerata o creatura supranaturala. Este vorba de salamandra, singura dintre vertebrate avand insusirea de a-si regenera membrele distruse. Membrele salamandrei sunt mai mici si mai subtiri decat cele ale oamenilor, dar exista numeroase asemanari cu acestea.

Acoperite de piele, ele sunt compuse dintr-un schelet osos, muschi, ligamente, tendoane, nervi si vase de sange. Si totusi, salamandrelor le pot creste de nenumarate ori membrele taiate, indiferent de momentul cand se produce amputarea. Broastele au si ele aceasta capacitate, dar numai in faza de mormoloc. Odata ajunse la maturitate, posibilitatea de regenerare dispare.

Blastema pastreaza «imaginea» membrului amputat

Specialistii de la University College din Londra sustin ca secretul mecanismului de regenerare a membrelor, la salamandra, consta intr-un complex de celule numit blastema, adica o grupare de celule stem nediferentiate, care pot dezvolta un organ intreg si care nu exista, la om, decat in faza de embrion si la nivelul pielii, singurul element regenerabil din corpul uman. La salamandre, o parte din celulele prezente la locul amputarii sunt transformate automat de organism in celule stem, formand o blastema si se vor metamorfoza ulterior in celule adulte specializate, pe masura ce membrul amputat creste la loc.

Cercetatorii britanici au reusit chiar sa puna in evidenta elementul indispensabil mecanismului de regenerare. Este vorba despre o proteina, numita nAG, secretata de celulele nervoase, la salamandra, si de cele aflate la nivelul pielii, la om. Cercetatorii au distrus celulele nervoase ale salamandrei, care generau proteina si au reusit sa obtina aceasta proteina pe cale artificiala. Procesul de regenerare s-a reluat astfel, chiar si in conditiile in care producatorii naturali de proteina nAG ai soparlei erau anihilati.

Susan V. Bryant, de la Universitatea Irvine, California, a fost prima care a pus in evidenta faptul ca celulele din blastema sunt similare cu cele care dezvolta „mugurii” membrelor, in embrionul de salamandra. Descoperirea a sugerat faptul ca reconstruirea membrului din blastema constituie o reeditare a procesului ce are loc in timpul dezvoltarii originale, in faza fetala.

Bryant a ajuns la concluzia ca acelasi program genetic este implicat in ambele situatii si, deoarece membrele umane se dezvolta in embrion dupa acelasi principiu ar fi posibila imitarea procesului nu doar in privinta pielii umane ci si a celorlalte componente ale membrelor. „Daca vom reusi sa determinam un membru amputat uman sa formeze o blastema, am putea sa rezolvam problema”, spune cercetatoarea americana.

Studiile efectuate pe salamandre au demonstrat ca procesul regenerativ e format din stadiul primar, ce incepe cu reactia de vindecare a ranii, urmat de formarea blastemei, prin celule similare intrucatva celor din stadiul embrionar, si de un stadiu final, de initiere a unui program pentru reconstruirea noului membru. Unul dintre cele mai incurajatoare semne ca membrele umane ar putea avea capacitatea de regenerare e faptul ca amprentele noastre au deja aceasta abilitate.

„Este prima caramida pusa la baza proiectului de regenerare a membrelor umane. Combinand procesele ce se desfasoara la nivelul pielii cu realizarea pe cale artificiala a blastemelor in organismul uman, pornind de la proteina nAG, produsa pe cale artificiala, vom fi capabili in viitor sa indeplinim visul omului-salamandra”, crede dr. Bryant.

GABRIEL TUDOR