Tevefagia nu se trateaza cu medicamente

joi, 24 aprilie 2008

 O parte dintre copiii nostri petrec prea mult timp asezati în fata televizoarelor, spre a urmari programele favorite, numeroase si diverse, dar si a ecranului calculatorului, mai rar a marelui ecran. Aceasta situatie, deloc normala si cu efecte negative, atat în formarea caracterului, cat si asupra sanatatii fizice si psihice, a devenit, firesc, o preocupare zilnica a parintilor, responsabili, într-un fel, de aparitia acestei telemanii infantile. Din pacate, sunt si parinti care, venind acasa obositi si tracasati, folosesc televizorul tocmai spre a se asigura, din partea copiilor, de liniste si pace. In cele ce urmeaza, va vom da cateva sfaturi, dupa care vom încerca sa va convingem de nocivitatea, atat a telemaniei infantile, cat si de efectele anumitor programe asupra celor mici.

Privitul corect la televizor

Aproape în fiecare locuinta exista, astazi, cel putin un televizor. Acesta le da posibilitatea membrilor familiei sa urmareasca programele favorite. Pentru a privi, fara urmari neplacute, spre micul ecran, trebuie sa tinem seama de cateva elemente importante.
 - Nu asezam niciodata aparatul în apropierea altui obiect electrocasnic, în locuri umede sau langa o sursa de apa.

- Televizorul trebuie sa se afle la o înaltime de cel mult un metru; în acest fel putem evita pozitiile incomode, care ne pot crea probleme.l Distanta normala de la care putem viziona programele nu trebuie sa fie niciodata mai mica de un metru si jumatate, indiferent de marimea ecranului.
 - Lampa sau veioza sa fie în partea opusa ecranului (lateral spre spate); se recomanda o lumina difuza pe întreaga durata a vizionarii, care protejeaza ochii.

Programe pentru cei mici

Exista o multime de programe dedicate în special celor mici, desene animate, spectacole (filme seriale, concursuri si jocuri dintre cele mai diverse). Cu toata varietatea lor, specialistii au observat însa ca, în tematica, in continut, acestea nu difera prea mult unul de celalalt. Adevarul e ca, în prezent, excluzand latura lor atractiva, captivanta, este greu sa gasesti programe ideale pentru cei mici si pentru tineret, în masura sa reprezinte un instrument benefic formarii si educarii lor. Acestea exista, totusi, si alegerea lor trebuie facuta de parinti, nu de copii, asa cum se întampla îndeobste.

Din nefericire, multe emisiuni provoaca asa-numita agresivitate infantila, cu repercusiuni educative grave în ceea ce priveste dezvoltarea celui mic. Conform studiilor realizate de Societatea Americana de Psihologie, înainte de a împlini 14 ani, un copil a vizionat cel putin 8.000 de asasinate, prin intermediul televizorului. Aceste studii releva periculozitatea pe care o comporta micul ecran, programele cu actiuni violente eliminand capacitatea imaginativa, inoculand în caracterul privitorilor antivalori umane, ca agresivitatea, primatul fortei si al potentelor fizice, rezolvarea oricaror conflicte prin eliminarea adversarului. Aceleasi efecte le au si unele programe publicitare, care exacerbeaza performanta fizica, grotescul, prostul gust si uneori promoveaza (oare, inconstient?) agramatismul, denatura(liza)rea limbajului.

Sa nu mai lasam copiii la televizor?

Fiind un mijloc modern si atractiv de informare si de divertisment, televizorul trebuie si poate fi folosit în procesul de educatie. Repetam, însa, controlul si decizia asupra programelor si a timpului afectat vizionarii lor trebuie sa fie in primul rand si preponderent ale parintilor. Cu tactul cuvenit, „alegerea” aceasta sa dea celor mici senzatia ca le apartine. Spre a avea succes, este bine sa nu uitam urmatoarele:

 - Daca micutul agreeaza numai un anumit tip de programe, conditionati urmarea lor si de participarea la alte programe, formative, dar si ispititoare, cu care, încet-încet, se va obisnui si va începe sa-i placa acest „joc”.
 - Copiii, ca si adolescentii, discuta mult între ei despre programele de la televizor, creand, în grupuri si pe spatii de influenta mici, o adevarata „moda” TV. Daca asemenea discutii au loc în prezenta noastra, ar trebui sa participam la ea, oferindu-ne parerea, nu judecati sententioase, pe care copiii nu le accepta niciodata.

- Familia si scoala trebuie sa conlucreze pentru organizarea unor manifestari cultural-educative legate de programele TV. Celor mici le place – în discutii – sa faca pe... oamenii mari.
 - In sfarsit, este important, si în acest domeniu, ce prieteni au copiii dumneavoastra, de ce calitate sunt ei, de ce conditie sociala si ce aspiratii au grupurile si familiile din care provin. Trebuie sa întelegem ca televizorul nu este, mai ales pentru cei mici, doar o distractie, ci trebuie sa fie, in primul rand si esential, un eficient mijloc educativ.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU