OUL – de la Columb la misterul energetic

miercuri, 04 februarie 2009

 Un element devenit cotidian (fatalmente, subordonat domeniului alimentatiei si nimic mai mult) reprezinta de fapt nucleul vietii. In mod firesc, oul a fost luat drept reper pentru ideea de viata si de perpetuare a acesteia pe Pamant, in simbolistica el ocupand un loc de prima importanta. Am putea sa ne oprim aici cu aprecierea „rolurilor” pe care oul le are in existenta noastra: unul – de factura materiala, exclusiv nutritiv; celalalt – spiritual, nedepasind sfera imaginarului, a „fanteziei” considerata unica sursa a miturilor si a legendelor nenumarate ce vorbesc despre crearea viului. Oul apare insa si intr-un aspect cel putin la fel de important, al vietii noastre – sanatatea – dar sub o infatisare cu totul insolita.

Practicile terapeutice care folosesc oul, ca element principal, au o vechime, fara indoiala, multimilenara si raspandire pe intreg globul. In articolul de fata vorbim insa – din pacate? din fericire? – despre ceva ce s-a indepartat de prezentul palpabil, fiind plasat pe taramul ocult al medicinii magice. Dar nu vom comenta acest aspect, ci vom marca o serie de realitati incontestabile.

In satele romanesti, probabil vor mai fi existand descantatoare ce cunosc procedee de tamaduire a unor boli cu ajutorul oului folosit drept instrument de lucru. Se pare ca, daca sub aspect nutritiv nu are importanta nimic altceva decat continutul oului, adica albusul si galbenusul, in practicile magice coaja reprezinta esenta. Ea are capacitatea de a atrage si a depozita energiile negative exterioare, aducandu-le in causul sau. De aceea, se crede ca (e valabil si azi acest aspect, pe alocuri), daca nu spargi in farame mici coaja unui ou preparat pentru mancare, esti in pericol de imbolnavire, din cauza farmecelor

Cel mai frecvent, frigurile sunt asociate cu asemenea credinte. Pentru vindecarea acestei boli, se cerea sa se taie unghiile bolnavului, sa se puna intr-un ou – in coaja, evident – si sa se ingroape la o raspantie sau „la propteaua unui gard”. Astfel, energia negativa reprezentata de boala era transferata in ou si indepartata.

Cea mai stranie metoda de diagnostic

Exista comunitati restranse, unde terapia cu ajutorul oualor este o metoda de tratament distincta. Fara a folosi principii stiintifice, aceasta se bazeaza pe ceea ce lumea pe care-o catalogam drept civilizata numeste magnetism animal. Mai exact, pe posibilitatea de transfer energetic intre fiinte si entitati diferite; de exemplu, intre terapeut si pacient. Bioenergoterapia este o forma de echilibrare energetica mult mai cunoscuta, si la noi, in prezent, dar ea implica – in unele cazuri – eventualitatea ca persoana care trateaza sa preia cel putin o parte din energiile nocive ale bolnavului. De aceea, oul poate servi drept suport intermediar, el reprezentand viul nenascut, asupra caruia se transfera amintitele incarcaturi negative.

Mai mult decat o forma insolita de tratament, utilizarea oului este eficienta si in diagnoza. Nu pentru a preciza exact „identitatea” bolii, ci localizarea ei. Un exemplu, tot din medicina populara romaneasca: „doftoroaia” satului, chemata la capataiul unui bolnav despre care nu se stia de ce sufera, spargea un ou si plimba pe trupul suferindului galbenusul, iar locul unde acesta se oprea indica zona, chiar organul afectat.

Cum se scoate „argintul viu”?

S-a ajuns ca unii terapeuti, care au preluat metoda empirica, sa o perfectioneze, in sensul ca dau oului anumite miscari, asezandu-le succesiv pe meridianele energetice ale corpului, pe punctele de acupunctura si pe chakre. Acolo unde exista un blocaj, o dezechilibrare a energiei organismului subiectului, oul va prelua ceea ce este nociv, determinand astfel restabilirea starii naturale. Interesant este ca – la fel ca in medicina noastra populara – oul cu coaja, folosit in tratamente, se sparge (aparent, singur) in momentul incarcarii sale cu energiile negative preluate din corp si care pot fi chiar entitati joase, inferioare, indepartate astfel. La un alt nivel punand problema, acolo se petrece de fapt un transfer de informatie, un fel de virusare, la modul pozitiv, a programului de imbolnavire cu care lucreaza organismul pacientului.

Am lasat la sfarsit un alt exemplu relativ cunoscut la noi, ca practica terapeutica oculta. Despre argintul viu (mercurul) se stie ca poseda capacitatea de a inmagazina o mare cantitate de informatii. Intre acestea, in magia neagra el este utilizat ca agent distructiv, care ucide lent si fara urme. O metoda de extragere a lui din corpul deja afectat este tocmai cea cu ajutorul oului, persoanele initiate aplicand-o cu succes. Ne referim, iata, la practici plasate de obicei in sfera asa-zisului paranormal, dar ele fac parte de fapt dintr-o realitate ce tine cont tot mai frecvent de faptul ca lumea inseamna mult mai mult decat percepem noi prin cele cinci simturi.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU