Prejudecati despre imposibilul posibil

miercuri, 04 martie 2009

 Scriam în episodul precedent ca, datorita fenomenului numit temporocentrism, sau sovinism temporal, sau provincialism temporal, cei mai multi confrati ai nostri vor asimila foarte greu conceptul de "supercivilizatie", adica faptul ca o civilizatie tehnologica, asa cum este a noastra, daca va supravietui autodistrugerii si degenerarii, va deveni, în milioane de ani, cu totul altceva, ceva cu totul diferit de ceea ce suntem noi si chiar de ceea ce ne-am putea imagina.

Ca efect al aceleiasi marginiri, pentru foarte multi, OZN-urile nu pot fi manifestari ale unor civilizatii extraterestre deoarece "conform tuturor teoriilor stiintifice" astfel de civilizatii, daca exista, "nu pot ajunge pe Pamant", sau daca ar ajunge "nu s-ar comporta asa cum raporteaza pretinsii martori ai unor întalniri de gradul III sau IV".

Ne confruntam aici cu aceeasi îngustime de gandire care a facut ca personalitati eminente sa prezica sententios, de-a lungul timpului, ce anume nu se va realiza niciodata, deoarece asa spun toate teoriile stiintifice. În 1895, Lordul Kelvin (sir William Thomson, acelasi dupa care s-a denumit unitatea de masura pentru scara absoluta de temperatura), presedinte al Societatii Regale Britanice, afirma cu tarie ca "zborul cu vehicule mai grele ca aerul este imposibil". Aceeasi opinie o sustinuse si Simon Newcomb, ca si multe alte renumite personalitati.

Si Th.A. Edison declara în 1897 ca, desi aparatele de zbor mai grele decat aerul vor fi posibile într-o zi, ele nu vor fi niciodata mai mult decat niste jucarii. Lordul Kelvin detine de altfel chiar un mic record în acest sens, el declarand si faptul ca "în fizica nu mai e nimic de descoperit", "radioul nu are nici un viitor" ori ca "razele X se vor dovedi o sarlatanie".

Fizicianul Robert Millikan, laureat al premiului Nobel, afirma în 1923 ca "nu pare verosimil ca omul sa poata folosi vreodata puterea atomului". Henry Poincare afirmase si el, cu catva timp înainte, ca "Bunul simt singur este suficient sa ne spuna ca distrugerea unui oras prin dezintegrarea unei jumatati de kilogram de metal este o imposibilitate evidenta". Ernest Rutherford, unul dintre primii savanti care au obtinut fisiunea nucleara, întrebat fiind în 1935 cand va putea fi utilizat practic acest proces, a raspuns - "niciodata". Ceva mai tarziu, tot în anii treizeci, Winston Churchill îsi exprima si el opinia ca "energia atomica ar putea fi la fel de buna ca explozibilii nostri de azi, dar e putin probabil sa produca lucruri mai periculoase".

În 1825, cand a plecat primul tren pe o cale ferata, se spunea ca la o viteza mai mare de 30 kilometri pe ora oamenii se vor sufoca ori ca le vor plezni plamanii. În 1932 astronomul F.R. Moulton de la Universitatea din Chicago opina ca "nu-i nici o speranta ca ideea fantastica a zborului spre Luna sa devina realitate, din cauza barierelor insurmontabile pe care le pune depasirea gravitatiei pamantene". La începutul anilor '40 era unanim raspandita parerea ca avioanele nu vor putea depasi 700 km/ora, apoi, dupa cativa ani, viteza sunetului s.a.m.d.
 Este surprinzator ca, dupa acest sir de profetii esuate, înca mai exista unii care par sa ignore ca stiinta noastra va fi urmata (speram...) si de o stiinta a secolului 21, apoi 22 s.a.m.d. (teoretic la nesfarsit!).

Geneticianul britanic J.B.S. Haldane spunea "Universul nu numai ca este mai straniu decat presupunem, ci este chiar mai straniu decat am fi în stare sa presupunem". Deci si urmasii nostri îndepartati se vor confrunta cu probleme, nu mai putin spectaculoase decat cele ale secolului 20 sau 21; unele fenomene, pe care ei le vor considera "mici detalii nesemnificative" se vor dovedi capabile sa schimbe - dupa alte secole - în mod fundamental, viziunea asupra lumii.

A spune "este imposibil" deoarece "contrazice legile naturii" este o dovada de mare aroganta sau ignoranta. Jean-Jacques Rousseau observa ca: "pentru a spune ca ceva contravine legilor naturii trebuie sa cunosti legile naturii. Or, cine poate spune ca le cunoaste în întregime?". La fel, cu multe secole înainte, unui învatat care sustinea ca nu pot exista miracole, întrucat ele contrazic legile naturii, Sfantul Toma D'Aquino i-a raspuns: "Tu chiar crezi ca cunosti toate legile naturii?"  Si totusi, iata ca prejudecata temporocentrismului  face ca si la începutul secolului 21, multi sa se comporte de parca le-ar cunoaste pe toate...

DAN D. FARCAS