Nascut intr-o familie instarita din Alsacia, familie ai carei membri fusesera in majoritate intelectuali de marca – ambii bunici au fost muzicieni, tatal a fost preot protestant – Albert Schweitzer a primit in copilarie si adolescenta o educatie aleasa, urmand apoi studii teologice la Universitatea Strasbourg. A obtinut apoi un doctorat in filosofie, in 1899, cu o dizertatie asupra filosofiei religioase la Kant si in acelasi an a inceput sa predice la biserica St Nicholas din Strasbourg. In 1906 a publicat lucrarea „In cautarea adevaratului Iisus”, care-i va aduce o faima instantanee. In paralel, a urmat o cariera de muzician inceputa in copilarie si a scris o biografie a lui Bach. In 1905, dupa ce se hotarase ca va renunta la amvon pentru a pleca misionar in Africa, el a inceput sa studieze medicina, absolvita in 1913.
Curand, va ajunge in Africa Ecuatoriala Franceza si va infiinta un spital la Lambarene. Dupa razboi, si-a petrecut cativa ani in Europa, predicand la vechea lui biserica, tinand conferinte sau dand concerte, asistand la cursuri de medicina si scriind numeroase lucrari, din cele mai diverse sfere de activitate. S-a reintors la Lambarene in 1924 si cu exceptia unor perioade relativ scurte din viata va ramane aici pana la sfarsitul zilelor.
Cu ajutorul fondurilor colectate de la capetele incoronate ale Europei sau de la magnati generosi, si-a extins spitalul, astfel ca la inceputul anilor 60 acesta devenise unul dintre cele mai mari si mai bine dotate din centrul Africii, putand gazdui pana la 500 de pacienti. Schweitzer era doctor si chirurg la spital, pastor al congregatiei, administrator al oraselului, scriitor, comentator al politicii contemporane, muzician si gazda a numeroaselor personalitati ce-l vizitau. Onorurile primite au fost numeroase, culminand cu Premiul Nobel pentru Pace in 1953. Banii obtinuti i-a investit in construirea unei leprozerii. A murit pe 4 septembrie 1965 si a fost inmormantat la Lambarene.
GABRIEL TUDOR