Adevarul despre margarine

marşi, 11 aprilie 2006

Din nou vorbim despre nutritie. Este si firesc, cata vreme, asa cum am mai spus-o, alimentatia reprezinta un „vector” al vietii, alaturi de hidratare si de oxigenare, dar tot ea poate deveni un redutabil inamic pentru intreg corpul nostru. O hranire neechilibrata, deficitara, abuzurile, dar si compozitia marii majoritati a produselor alimentare cumparate din magazine produc importante mutatii in organism.

Din pacate, putem include aici si acele legume si fructe foarte aspectuoase, dar cu „look”-ul realizat cu ajutorul unor produsi de sinteza, putem include si carnea animalelor de crescatorie si asa mai departe.

Sanatate fara frontiere?

In ultimii ani, margarinele au realizat pe piata un adevarat boom, daca se poate spune asa. Aproape ca nu exista zi, in care majoritatea populatiei sa nu consume din belsug acest aliment, pe care-l gasim in orice magazin de profil si intr-o varietate foarte mare. Fiecare, cu tentatiile lui, cu promisiunea unei sanatati perfecte, pentru toate varstele. Iata insa ca tot mai multe voci avizate pun la indoiala suita de beneficii invocate in reclame. Incepem totusi cu un avantaj confirmat, de interes pentru cei care vor sa consume mai putine calorii.

Datorita ingredientelor de baza care le diferentiaza, margarina are o valoare energetica de 500 kilocalorii la 100 grame, in timp ce untul are 750 kcal/100 g. Origine vegetala dominanta, contra originii animale: aceasta schimba datele privitoare la acizii grasi.
 „Mitul” anticolesterol. Se afirma ca numai margarinele furnizeaza corpului steroli anticolesterol, ceea ce nu e adevarat. Acesti compusi se gasesc si in numeroase vegetale si in produsele derivate din ele. Uleiurile vegetale obisnuite (de floarea-soarelui, de masline etc.) contin cantitati mici.

Boabele si fructele oleaginoase sunt relativ bogate in fitosteroli, anumite fructe (portocala, grepfrutul) si legume (varza, rosiile), de asemenea. Totusi, pentru a face sa scada colesterolul din sange, ar trebui ingerate 1-2 g de fitosteroli zilnic, pe cand o alimentatie echilibrata ne furnizeaza abia circa 300 mg. Pentru a consuma o cantitate echivalenta de fitosteroli cat contin 30 g de margarina (2 g), ar trebui sa mancam 1,5 kg de nuci, 4,8 kg de broccoli sau 100 de felii de paine integrala!


 Provocarea unei alergii. Cercetatorii germani au observat ca, in cazul copiilor hraniti cu margarina, apare un risc mai mare de a deveni astmatici, decat la cei hraniti cu unt. Acelasi lucru s-a confirmat ulterior si la adulti. Margarinele pe baza de ulei de floarea-soarelui sunt bogate in acid linoleic, aflat la originea formarii prostaglandinelor implicate in reactia inflamatorie. Un proces care provoaca formarea de anticorpi, imunoglobulinele E, declansatoare ale reactiilor alergice. Asadar, margarinele bogate in acid linoleic sunt susceptibile de favorizarea aparitiei astmului la copii. O masura de precautie sugerata de nutritionisti este de a alege margarina in functie de raportul dintre acidul mentionat si acidul alfa-linolenic, raport care sa fie cuprins intre 1 si 4. Or, la unele margarine depaseste 220.
 Infarctul, un subiect controversat. Multe margarine promit si o mai buna stare cardio-vasculara, datorita scaderii colesterolului.

Exista insa nutritionisti francezi care scot din discutie acest subiect, afirmand ca margarinele imbogatite in fitosteroli au un efect minor asupra colesterolului, in plus trebuind sa se consume in cantitati mari. Chiar si asa, nu s-a demonstrat nici un efect clinic legat de riscul unor boli cardiace. Dr. Michel de Lorgeril explica alegatiile producatorilor de margarina prin faptul ca acestia se bazeaza pe studii realizate cu medicamente anticolesterol si nu cu margarine. Numai ca substitut al untului, aceasta micsoreaza riscul cardio-vascular, dar nu contribuie si la scaderea colesterolului. Acelasi specialist afirma ca anumite persoane absorb fitosterolii din margarina, ceea ce antreneaza o acceleratie a bolii lor coronariene. De asemenea, mai exista ipoteza ca acest aliment poate determina diminuarea absorbtiei intestinale a anumitor vitamine sau acizi grasi esentiali (indeosebi omega-3). Deocamdata, mai multe studii se afla in curs de derulare.

Autor: ADRIAN-NICOLAE POPESCU