"SERVICE" pentru ochi |
miercuri, 26 iulie 2000 | |
Oftalmologie Timp de milenii, ochiul a constituit un "teritoriu interzis" pentru chirurgi. Īn ultimii ani interventiile au devenit mai īndraznete si mai precise. Oftalmologie Timp de milenii, ochiul a constituit un "teritoriu interzis" pentru chirurgi. Īn ultimii ani interventiile au devenit mai īndraznete si mai precise. Primele interventii au vizat redarea vederii celor afectati de albeata sau cataracta. Albeata, provocata de membrane opace crescute pe fata externa a ochiului, pe cornee, era vindecata prin "jupuirea" acestor obstacole din calea luminii. Cataracta, care afecteaza deja o componenta interna a ochiului, cristalinul, devenit opac, era tratata prin īnlaturarea pur si simplu a acestuia, functia sa fiind preluata de ochelari cu multe dioptrii. Mai tārziu a aparut cristalinul artificial, care ne debaraseaza de obligatia de a purta ochelari cu lentile groase de un deget. Treptat, progresele īnregistrate, mai ales īn domeniul tehnicii medicale, au permis interventii de precizie menite a corecta direct "piesele" naturale din care este compusa camera de luat vederi care este ochiul. - Pionierul tehnicilor de reconditionare a sistemului optic al ochiului a fost oftalmologul rus Sviatoslav Fiodorov (recent decedat īntr-un accident de elicopter), care a introdus īn anii '70 folosirea laserului pentru polizarea si fasonarea dupa nevoie a componentelor optice ale ochiului, care asigura formarea imaginilor pe retina. Se pot astfel vindeca miopiile sau hipermetropiile, fasonāndu-se īn mod corespunzator, sub microscop si asistat de computer, corneea, pentru a-i schimba dioptriile si forma, īn asa fel īncāt sa avem o imagine clara pe retina. - O problema destul de des īntālnita o constituie dezlipirile de retina. Cu acestea intram īn zona specifica "camerei de luat vederi", respectiv fotoreceptorilor care transforma semnalele luminoase īn semnale electrice, functie localizata pe retina. Īn prezent, pentru readucerea unei retine dezlipite īn pozitie normala este utilizata introducerea īn corpul vitros, sub cristalin, prin microinjectie, a unui gaz sub presiune. O data presata la locul ei, retina poate apoi fi lipita sau reparata tot cu ajutorul laserului. - Cea mai spectaculoasa revolutie īn oftalmologie o va constitui reusita vindecarii (sau cel putin stoparii evolutiei) unor boli (īn general genetice) care conduc la degradarea fotoreceptorilor retinieni. Acestia, existenti sub forma unor bastonase - majoritare numeric, si acoperind periferia retinei, servind īn special vederii nocturne - si a unor conuri - īn proportie de doar cinci la suta, dar asigurānd vederea clara, diurna, si fiind concentrate īn centrul retinei, īn zona denumita macula -, sunt afectati iremediabil īn cazul unor asemenea boli genetice, cum ar fi retinopatia pigmentara, pacientul orbind. O echipa de cercetatori francezi, condusa de Serge Picaud, a īncercat cu succes sa opreasca acest proces, transplantānd o mica portiune de retina prelevata de la un animal sanatos īn ochiul unui animal bolnav de retinopatie pigmentara. Nu se īncerca īnlocuirea portiunilor distruse (tehnic ar fi imposibil, datorita necesitatii racordarii fiecarei celule fotoreceptoare la neuronii corespunzatori), ci stoparea procesului de degenerare, pornindu-se de la ideea ca portiunea de retina sanatoasa va emite proteinele care lipsesc īn cazul animalelor tarate genetic, proteine care asigura viata si protectia fotoreceptorilor. Experienta a dovedit ca soarecii tratati au īnregistrat o īncetinire a progresiei bolii, bastonasele (cele direct afectate de maladia genetica) īncetāndu-si ritmul degenerarii si disparitiei, iar conurile (care si ele mureau īn lipsa substantelor protectoare pe care bastonasele nu le mai emiteau din cauza bolii) si-au recapatat vitalitatea. Experienta, conceputa pe soareci, are sanse de a reusi si la om. |