|
 Dupa un interviu televizat din 7 decembrie 2012, fostul presedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a fost inregistrat cu o declaratie care a facut imediat inconjurul Globului. Un jurnalist l-a intrebat daca, atunci cand un nou presedinte intra in functie si primeste servieta cu care se poate activa arsenalul nuclear, nu primeste cumva si niste fisiere secrete privind contactele cu extraterestrii. Medvedev a raspuns vesel: "Impreuna cu servieta cu codurile nucleare, presedintele tarii primeste si un dosar special "ultrasecret". Acest dosar contine in intregime informatii despre extraterestrii care au vizitat planeta noastra. In acelasi timp, i se mai inmaneaza un raport, al unui serviciu special absolut secret care controleaza extraterestrii care se gasesc pe teritoriul tarii noastre... Informatii mai detaliate privind acest subiect puteti gasi in binecunoscutul film numit "Men In Black"... Nu o sa va spun cati dintre acestia sunt printre noi, deoarece nu vreau sa produc panica" a incheiat el.
Aceste afirmatii au fost facute dupa terminarea oficiala a interviului, care a avut, desigur, un continut politic, si nu au fost difuzate de niciunul dintre canalele care au preluat evenimentul. Dar declaratiile au fost totusi inregistrate si livrate agentiei Reuters, de unde au ajuns pe YouTube. Sky News comenta ca, oricum, este bizar pentru primul ministru al Rusiei sa se pronunte pe astfel de subiecte, chiar daca nu era in direct. In acelasi interviu, Medvedev s-a confruntat si cu alte interventii neobisnuite. Intrebat daca crede ca lumea se va sfarsi pe 21 decembrie, conform profetiei "New Age", el a raspuns cu un simplu "nu". Sau, intrebat daca crede in "Mos Gerila" (echivalentul rus pentru "Mos Craciun"), a raspuns "Cred in Mos Gerila. Dar nu foarte mult. Dar oricum, stiti, nu sunt genul de om care as putea spune unor copii ca Mos Gerila nu exista". Se pare ca ei ne-au vizitat... Asa cum scria ufologul Paul Stonehill, nascut la Kiev si apoi naturalizat american, opinia unor reputati cercetatori OZN din Rusia si Ucraina a fost ca, desigur, prim-ministru Medvedev a facut o simpla gluma prin afirmatiile sale privind extraterestrii, el practicand si in alte ocazii acest gen de umor. Ufologul rus Vadim Cernobrov a declarat de pilda ca a fost un bun exemplu cum se poate evita raspunsul la o intrebare precisa, in conditiile afisarii unei politici de transparenta (glasnosti). Aceasta intamplare a declansat pe "net" noi discutii privind interesul oficialitatilor din Rusia privind fenomenul OZN. Ufologul olandez Philippe Ailleris angajat al Agentiei Spatiale Europene, a postat pe internet, in iulie 2011, un interviu luat directorului Institutului de Astronomie Aplicata a Academiei de Stiinte a Rusiei, Dr. Andrei Kinkelstein. Acesta declarase ca in 20 de ani omenirea va descoperi existenta extraterestrilor si ca se va vedea ca acestia seamana cu oamenii, facand aluzie si la proiectele existente in trecut in URSS. Pe firul acestor declaratii, Paul Stonehill a reamintit datele esentiale privind acest subiect, adaugand si detalii mai putin cunoscute. In 1977-1978, mai multe observatii spectaculoase OZN in spatiul sovietic au fortat oficialitatile sa acorde atentie fenomenului. S-au demarat atunci doua programe de cercetare, numite SETKA-AN (Akademii Nauk Set - reteaua Academiei de Stiinte) si SETKA-MO (Ministerstva Oboroni Set - reteaua Ministerului Apararii). Se spune ca programele au fost cerute de Comisia Militar-Industriala, preconizandu-se ca cele doua centre de cercetare sa aiba un schimb de informatii. Un rol important in acest proces l-a avut Iuri Andropov, foarte interesat de fenomenul OZN. El a fost seful KGB din 1967 pana in 1982, iar ulterior, intre 1982 si 1984, urmasul lui Leonid Brejnev la conducerea URSS. In acest scop, pe 18 octombrie 1978 a avut loc o sedinta importanta la Academia de Stiinte a URSS, in prezenta unor cercetatori care ulterior au participat la aceste proiecte. In 1981 numele programelor de cercetare au fost schimbate in "Galaktika" (MO, respectiv AN), iar in 1986 in "Gorizont" (cu aceleasi MO si AN). La scurt timp dupa tentativa de puci anti-Gorbaciov din 1991 (dar dupa alte versiuni chiar in 1990) aceste programe au fost oprite. Totusi, un grup de experti din Departamentul de Fizica Generala si Astronomie al Academiei Ruse de Stiinte, ar fi continuat, pana in 1996, sa lucreze asupra subiectului, analizand rapoartele OZN. Interferente nedorite Participantii la sedinta inaugurala din 1978 reprezentau diferite institute sau unitati militare. Programul civil a fost centrat pe IZMIRAN, Institutul de Magnetism Terestru si Difuzare a Undelor Radio al Academiei de Stiinte a URSS. Iuri Platov, de la acest institut, devenind seful programului civil. Din partea armatei, cercetarea fenomenului OZN urma sa fie coordonata de K. Ivanov, adjunctul sefului Statului Major General al Marinei militare sovietice, care era si seful informatiilor marinei militare. Din documentul elaborat cu prilejul acestei prime sedinte, reiese ca Ministerul Apararii era preocupat de faptul ca fenomenul OZN ar putea interfera cu activitatile militare, inclusiv cu zborurile cosmice. Intr-unul dintre primele documente ale SETKA-AN s-a decis ca in loc de "OZN" sa se foloseasca termenul de "fenomene atmosferice anormale". Cenzura asupra termenului "OZN" a fost inlaturata abia in 1989. In fiecare an, programele primeau circa 3000 de rapoarte. Dupa ufologul Iuri Striganov, "Comisia Academica" a facut tot ce i-a stat in putere pentru a demonstra ca nu exista OZN-uri ci, cel mult observatii eronate ale unor lansari de rachete sau, eventual, fulgere globulare, astfel incat aceasta comisie a servit drept paravan, care sa distraga atentia asupra investigatiilor militare OZN, care au fost mult mai serioase. Dar in ciuda declaratiilor nonsalante, "fenomenele anormale" au dus, in cateva randuri, la caderea comunicatiilor radio, ori la functionarea defectuoasa a unor echipamente militare. Au existat de asemenea rapoarte provenind de la personal militar, inclusiv de la ofiteri superiori, asupra unor activitati stranii ale OZN-urilor deasupra unor baze sovietice de rachete balistice sau asupra unor cosmodromuri. In cateva randuri au fost chiar lansate rachete sol-aer impotriva nepoftitilor vizitatori. Militarii erau mai putin interesati de argumentele stiintifice, ramanand deschisi la ipoteza ca OZN-urile ar putea fi manifestari ale unei civilizatii extraterestre. Dar cel mai mult ii preocupa impactul fenomenului asupra tehnicii militare si asupra personalului. Fenomene stranii Instructiunile pentru colectarea datelor au fost redactate, in cadrul Marinei Militare, la inceputul anului 1980, la aceasta operatie participand, intre altele, comandantul de submarin Vladimir Ajaja, inca de pe atunci un cunoscut investigator OZN. Instructiunile au fost distribuite, prin adrese expediate de la Departamentul de Fizica Generala si Astronomie, catre diverse alte organisme si organizatii. Ziarul Nedelia a publicat un apel al responsabililor proiectului in care, intre altele, sfatuiau pe cei ce au vazut fenomene neobisnuite sa incerce mai intai sa elimine toate explicatiile conventionale posibile: fenomene astronomice, obiecte facute de mana omului etc, iar daca nu exista o astfel de explicatie, atunci sa faca o descriere cat mai detaliata a obiectului si sa expedieze raportul la Departamentul de Fizica Generala si Astronomie. Iuri Platov si Boris Sokolov au publicat o lucrare intitulata "Istoria cercetarii de stat a OZN-urilor in URSS", in care ei afirma ca cele doua programe s-au bazat pe presupunerea ca exista o probabilitate ridicata ca fenomenele stranii observate sa aiba o origine tehnico-militara si pe aceea ca unele caracteristici descoperite ar putea capata utilizari militare. Derularea programelor OZN a fost tinuta secret pentru "a reduce interesul publicului". Cei doi autori au mai subliniat ca bugetul redus al programelor nu a permis implicarea unor echipamente mai sofisticate. De pilda nu s-a putut testa ipoteza existentei unor fenomene precum formatiunile de plasma de mari dimensiuni din atmosfera. Tot ce s-a realizat a fost colectarea si analizarea unor rapoarte si elaborarea unor modele fizice ale fenomenului. Atitudinea celor doi a fost criticata de ceilalti ufologi rusi, atat pentru unele afirmatii, care minimalizau amploarea fenomenului si care s-au dovedit neadevarate, cat si pentru faptul ca acestia nu au permis ca rapoartele colectate sa fie examinate si de investigatori independenti (nu neaparat straini, intrucat documentele puteau contine si unele date secrete). Intre altele, cei doi au omis sa mentioneze o seama de incidente OZN, cum a fost cel din 4 octombrie 1982, semnalat de colonelul Alexandr Plaksin (omul de legatura intre programul militar si cel academic). Atunci am fost la un pas de declansarea unui razboi nuclear, intrucat codurile de lansare a rachetelor nucleare intercontinentale au fost activate intr-un mod derutant, indata ce un OZN gigantic a aparut deasupra unei baze nucleare secrete din Ucraina. Boris Sokolov recunoscuse in declaratii mai vechi acest incident, apoi insa a prezentat lucrurile intr-un mod diferit, ceea ce a fost interpretat ca un semn ca se doreste musamalizarea cazului. DAN D. FARCAS
|
