• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 31 iulie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 31 iulie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Un tezaur de fosile

Un tezaur de fosile

29 mai 2019
in Stiinta
A A

Descoperirea unor noi fosile arunca de fiecare data cercetatorii intr-o stare de febrilitate care se traduce in incercarea de a formula noi ipoteze. Fie ca e vorba despre evolutia speciei animale, fie a celei umane.

 In urma cu o luna si mai bine, agentiile de presa anuntau cateva descoperiri spectaculoase in domeniul paleontologiei, o stiinta care se ocupa cu studiul fosilelor aflate in depozitele sedimentare ale scoartei terestre.

 Ideea incetatenita este ca fosilele, de orice natura, spun o poveste despre fiintele care au trait pe Pamant din cele mai vechi timpuri. De la aceste descoperiri pleaca multe teorii stiintiifice, uneori plauzibile, alteori doar fantezii cu aer stiintific.

Despre ce noi descoperiri este vorba?

 De pilda, o echipa de paleontologi a descoperit in China „un tezaur de fosile aflate in stare buna de conservare datand din urma cu 518 milioane de ani, printre care se numara peste 50 de grupuri de animale care nu au fost descrise pana in prezent, precum unele tipuri demeduze artropode si alge”, dupa cum relateaza agentia Xinhua, preluata de Agerpres.

 Intr-un studiu publicat recent in revista Science, „fosilele recent descoperite formeaza un ansamblu cu o mare abundenta si diversitate de specii, care ar putea rivaliza cu siturile din perioada cambriana descrise anterior, precum Burgess Shale din Canada si Chengjiang din sud-vestul Chinei”. Ca de fiecare data, cred cercetatorii, si aceste noi fosile ar puteaoferi o serie de informatii utile pentru intelegerea evolutiei primelor animale.

 Descoperirea este spectaculoasa deoarece in acest caz nu este vorba de o fosila sau doua ratacite intr-un sitoarecare, ci despre un adevarat tezaur de fosile!

 Dupa cum aflam, oameni de stiinta de la Universitatea de Nord-Vest din Chinaau prelevat nu mai putin de 4.351 de specimene de fosile, toategasite in situl din provincia Hubei situata in centrul Chinei, tezaurul fiind denumit Qingjiang biota.

 Dupa cum scriu enciclopediile, in urma cu circa 542 de milioane de ani, viata pe Pamants-a diversificat extrem de rapid, fiind vorba despre o perioadacunoscuta sub numele de explozie cambriana. Oamenii de stiinta cred ca atunci au aparut aproape toate grupele majore de animaledin prezent. Tocmai de aceea pretiosul tezaur Qingjiang biota „ofera o ocazie interesanta de a explora modul in care conditiilede mediu care au dus la structurarea ecologica si factorii evolutionari in timpul exploziei cambriene”, declara Allison Daley, un paleontolog de la Universitatea din Lausanne din Elvetia, care nu a fost implicata in studiu.

Un dinozaur ornitopod

 De la „explozia cambriana”, trecem la o alta descoperire, si anume la cea a unui grup de cercetatori din Neuquén, provincia de sud a Argentinei, care a scos la iveala recent „fosila unei noi specii dedinozaur ornitopod din familia erbivorelor, cu o vechime de 86 milioane de ani”, dupa cum transmite Agerpres.

 Recent, ramasitele scheletului dinozaurului denumit de cercetatori Mahuidarcursor au fost prezentate publicului la Centrul Alberdi din Neuquén, la putin timp dupa ce studiul, realizat de paleontologi internationali, in frunte cu specialista argentiniana Penélope Cruzado Caballeroa, a fost publicat in revista de specialitate CretaceousResearch. „Desi au fost gasite ramasite nedeterminate ale acestui grup de dinozauri in aceeasi zona, Mahuidarcursor reprezinta prima consemnare semnificativa pentru aceasta zona din situl Neuquén”, declara Cruzado Cabaleto.

 Dupa analiza fosilelor, specialistii au estimat ca exemplarul descoperit a trait in urma cu 83-86 milioane de ani si, dupa expertul Ignacio Cerda care a examinat „structura microscopica a acestor fragmente osoase”, Mahuidarcursor „era un dinozaur tanar, de talie medie, masurand 6 metriinaltime, cu aspect suplu si maturizat sexual, dar nu inca pe deplin dezvoltat”.

Homo luzonensis, o noua specie umana?

    Tot in aprilie, oamenii de stiinta anuntau ca au descoperit fosileleunei noi specii umane cu caracteristici morfologice unice, ai carei reprezentanti au trait pe insula Luzon din Filipine, in urma cu peste 50.000 de ani, dupa cum informa AFP, preluat de Agerpres. Ar fi vorba despre cel putin trei indivizi, inclusiv un copil, ale caror 13 ramasite fosilizate (dinti, falange de la mainisi picioare, fragmente de femur) descoperite in pestera Callao,au fost analizate cu atentie de cercetatori, care au constatat „ca este vorba despre o noua specie umana, pe care au denumit-o Homo luzonensis”.

 Specie noua, dar cu rude indepartate. Si astadeoarece, spun cercetatorii, Homo luzonensis ar fi „o specie-mozaic”, care ar prezenta, in acelasi timp, „elemente sau caracteristici foarte primitive, semanand cu cele ale australopitecilor si ale altor grupuri de hominizi, dar si moderne, apropiate de cele ale Homo sapiens”, dupa cum explica paleontologul Florent Detroit, de la Musee de l’Homme din Paris si coordonatorul principal al acestui studiu publicat in revista Nature. Cand a venit vorba despre varsta fosilelor, Florent Detroit declara ca „doua dintre fosilele analizate au fost datate direct prin metoda serieide dezintegrare a uraniului si au varstele de 50.000 de ani respectiv 67.000 de ani”. Iar la intrebarea, este Homo luzonensis un stramos al omului, concluzia a fost transanta: „nu este un stramos direct al omului modern”, ar fi fost doar o specie „inrudita cu Homo sapiens, dar cu un anumit numar de caracteristici primitive”.

 Dezbaterile care au urmat dupa descoperire au vizat cateva observatii si au marcat si cateva surprize, mai ales cand aufost realizate analizele morfologice. Mai intai, dintii. „Premolarii lui Homo luzonensis prezinta asemanari cu cei ai australopitecilor (hominizi din Africa, disparuti in urma cu 2 milioane de ani) si cu ai altor specii din genul Homo, precum Homo habilissi Homo erectus. Printre altele, acesti dinti au doua sau trei radacini, in timp cei premolarii de la Homo sapiens au in general una, uneori doua radacini”, au constatat autorii studiului.

 Cum molarii sunt foarte mici si morfologia lor foarte simpla se aseamana cu cea a oamenilor moderni, atunci „un individ posedand aceste caracteristici combinate nu poate fi clasificat in niciuna dintre speciile cunoscute astazi”, a dezvaluit Florent Detroit. Analiza oaselor picioarelor a fost, de asemenea, surprinzatoare: „falanga proximala prezinta o curbura foarte accentuata si insertii foarte dezvoltate pentru muschii ce asigura flexiunea piciorului. Ea nu seamana cu o falanga de Homo sapiens, ci cu una de australopitec, hominid care era, probabil, in acelasi timp biped si arboricol”.

 Legimitatea descrierii unei specii umane noi este insa pusa sub semnul intrebarii de unii specialisti din mediul universitar si asta datorita numarului mic de fosile analizate.

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Cea mai curajoasa evadare

Urmatorul Articol

Tema: “LEGUME”

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Fragment din Iliada, în ritualul funerar

27 iulie 2026

In interiorul unei mumii din epoca romana (în urma cu aproximativ 1600...

Spectacolul cunoasterii

O enzima va explica evolutia vietii pe Terra?

20 iulie 2026

Cercetatorii au reconstruit variante stravechi ale unei enzime esentiale pentru viata, oferind...

Spectacolul cunoasterii

Speranta pentru prevenirea orbirii

13 iulie 2026

În fiecare zi, milioane de oameni din întreaga lume traiesc cu teama...

Spectacolul cunoasterii

Secretul „oboselii psihice”

6 iulie 2026

În ultimii ani, tot mai multi oameni afirma ca au încetat sa...

Spectacolul cunoasterii

Fascinanta calatorie a „Pietrei Altarului”

30 iunie 2026

În mijlocul celebrului cerc de la Stonehenge se afla un bloc de...

Spectacolul cunoasterii

„Super El Niño”

22 iunie 2026

În vara anului 2026, comunitatea stiintifica urmareste cu îngrijorare posibila aparitie a...

Urmatorul Articol

Tema: “LEGUME”

6 iunie 1901 - S-a nascut Sukarno, primul presedinte al Indoneziei

Horoscopul saptamanii: 10-16 iunie 2019

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

23 iulie 1968 – Deturnarea unui avion al companiei El Al

27 iulie 2026

23 iulie 1968 a ramas în istoria aviatiei drept ziua în care...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Cele mai bune filme despre conspiratii

27 iulie 2026

Vederea unui om imobilizat pe o masa clinica, în timp ce creaturi...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Magia cristalelor

27 iulie 2026

Florile de mina extrase de-a lungul a peste 50 de ani din...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

Eficacitatea „ceasurilor inteligente”

27 iulie 2026

Ceasurile inteligente au devenit instrumente comune pentru monitorizarea sanatatii, care colecteaza date...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Inamicii tenului

27 iulie 2026

Vara, cu mult Soare, paradoxal, poate genera multor persoane un inconvenient estetic,...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Placinte cu urda

27 iulie 2026

100 g unt, 100 g faina, 100 g urda, putina sare. Umplutura:...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.