Prima pagina arrow ISTORII UITATE arrow Miguel de Buria – sclavul devenit rege 19 Sep 2020
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 5 vizitatori online

Miguel de Buria – sclavul devenit rege

Imprimare E-mail
luni, 31 august 2020

In istoria Americii de Sud este consemnata, printre altele, si prima relatare a unei revolte de sclavi din Lumea Noua. Aceasta rebeliune a fost legata de numele lui Miguel de Buria, un sclav care nu doar ca si-a recâstigat libertatea in urma conflictului, ci a cucerit si inimile tuturor sclavilor sud-americani de dupa el.

 Putinele relatari istorice care exista sugereaza ca Miguel s-ar fi nascut undeva pe la 1510. Despre originile sale se cunosc putine lucruri, cu exceptia faptului ca era un sclav africant crestinat adus in Venezuela din San Juan, Puerto Rico, de catre conchistadorul Damien del Bario pentru a munci la minele de aur din San Felipe de Buria, pentru tot restul vietii, ca atâtea alte mii de sclavi.
 
 Dar Miguel nu s-a impacat cu aceasta situatie si, profitând de nemultumirea generala a sclavilor fata de regimul de teroare si opresiune la care erau supusi, a declansat o revolta, având si sprijinul triburilor locale Jirajara. Administratorii minelor si stapânii de sclavi au fost ucisi, iar razvratitii si-au organizat asezari numite „cumbe” in muntii Cordillera de Merida.

 In fruntea acestui stat neoficial s-a impus Miguel, care s-a proclamat rege si a domnit dupa obiceiurile africane intâlnite in copilarie, inainte de a fi luat in sclavie. El a instituit reguli draconice privind ordinea si disciplina si curând sute de sclavi au inceput sa fuga din minele de metale pretioase, dar si de pe plantatiile de indigo, zahar sau cacao (se estimeaza ca in Venezuela traiau, la acea data, circa 100.000 de sclavi negri) pentru a trai in acest prim „stat” liber din America de Sud.

 Dar, desi asezarile in care sclavii fugiti se stabilisera erau adaposturi sigure, zona arida si muntoasa impiedica furnizarea de alimente, asa ca supusii „regelui Miguel” s-au vazut nevoiti sa atace plantatiile coloniale din zona de sub munte. Tensiunile create au determinat administratia coloniala spaniola sa intervina.

 Se estimeaza ca Miguel dispunea de o forta de 1.500 de sclavi africani eliberati, mulatri, metisi sambo si nativi Jirajara. „Regatul” sau se intindea pe câteva sute de kilometri patrati, in jurul actualului oras Barquisimeto si se sprijinea pe fortificatii naturale din stânca, usor de aparat in cazul unui asalt. Miguel a domnit aici ca un rege, având ca regina tot o sclava eliberata, Guiomar, si chiar si un print mostenitor.

 Adoptând tacticile de gherila ale indienilor Jirajara, oamenii regelui Miguel au dat lovituri crâncene spaniolilor, ucigând insa nu doar stapâni de sclavi si militari, ci si preoti si colonisti. Exasperata, administratia spaniola l-a trimis in regiune pe capitanul Diego de Losada, care in 1555 a atacat regatul Buria cu trupe bine inarmate. Dupa numeroase ciocniri minore, asaltul final asupra cetatii de stânca a sclavilor eliberati s-a incheiat odata cu uciderea lui Miguel, de catre o lovitura de arbaleta, in toiul luptei.

 A urmat o veritabila vânatoare de oameni si toti barbatii prinsi au fost executati in aceeasi zi. Femeile si copiii – inclusiv Guiomar si fiul ei – au fost trimisi sa munceasca inapoi pe plantatii. Mostenirea regatului liber al lui Miguel de Buria avea sa inspire insa revolte ulterioare, iar triburile Jirajara vor reusi in cele din urma sa-i determine pe spanioli sa abandoneze plantatiile si minele din regiune.

GABRIEL TUDOR

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (70 euro sau 80 $, un abonament pe sase luni; 35 euro sau 40 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Viata, de la inceputuri
» Ati auzit de „jurnalismul galben”?
» Ar putea ufologia sa devina o stiinta?
» Morcovi cu smantana
» Uleiuri antiimbatranire
» Invitatie pe Planeta Rosie
» Colosul din Appenini
» Somnul adancurilor
» Toate drumurile duc la Roma...
» Cum poate fi alungata insomnia
» Filmul istoric la Rasnov
» Cele mai bune filme despre spiritualitate
» Horoscopul saptamanii: 14-20 septembrie 2020
» 10 septembrie 210 i.e.n. – A murit primul imparat al Chinei, Qin Shi Huangdi
» Tema: „TINERETE”
» Intoarcerea la analog
» Tabloul care a schimbat istoria Angliei
» Al treilea articol Ozn in The New York Times
» Supa de dovlecei
» 3 masti naturale
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» 3 pozitii de relaxare
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9